Poezie
Autoportret
1 min lectură·
Mediu
Eu nu sint eu in globul de cristal
care include existente cenusii,albastre sau verzi.
Ma izbesc mereu si mereu
de fericiri cotidiene lipsite de bucurii
care sa depaseasca limita obisnuitului.
Ma lovesc mereu si mereu
de oameni transparenti
cu priviri ce nu stiu sa priveasca.
Ratacind printre chipuri de lut
astept o fericire imensa,uriasa,
fara margini si fara bariere.
Astept o fericire
care sa-mi inunde fiinta
cu sunete inalte si albastre
chiar si pentru un singur moment.
011.313
0
