fiindcă femeia e un mic dejun
te rog să te saturi și să fugi,
să cucerești lumea.
fiindcă sufletele noastre sunt legate,
trei perle într-un șirag de mărgele,
te rog să nu ne rătăcești
atunci
Durerea din corpul meu se extinde,
ca un virus intră în pereți, intră în vise
intră în aerul pe care îl inspirăm
și eu și tu.
Despre nebunia de aseară...
camera era deja bolnavă,
nu pot
Torțe care împrăștie viață,
amintesc că dincolo de tine
e un morman de pământ….
Viața e o peșteră
care mestecă lumini,
pielea devine fosforescentă
în strigătul uitării.
Tânjesc după
Ziua aceasta e pătrunsă de alergii,
roșul pictat pe tavanul prea înalt
provoacă migrene,
albastrul care curge în trupuri
are cerneala expirată.
Ochii, de un verde smarald,
nu se potrivesc cu
Vorbele unora ruginesc prematur,
M-am săturat de cuvinte defecte
și plombe cu vise!
În piața sentimentelor,
nu poți târgui orice,
dulceața sufletului e marfă rară!
Privirea aceea