Cosmin Dragomir
Verificat@cosmin-dragomir
„ne maimuțărim tot timpul - Cioran”
dacă nu avem haz măcar să fim penibili, scriu de cativa ani, public de cativa ani, ma doare de cativa "e mai bine pentru ei sa ma urasca. asta ii face mai vigilenti. in general avem de a face cu prea mult cacat terapeutic" (Saul Below). E-mail: cosmindragomir21@yahoo.com, id-ul aidoma…
Pe textul:
„voi fi Un Timp" de paul blaj
Am citit Pântecele Chitului chiar de la autor care mi l-a trims la redacție. pe autor l-am cunoscut la festivalul Duiliu Zamfirescu. Îmi pare rău pentru că omul nu știe unde să se oprească din elogii, ajunge chiar la un fanatism care nu-și găsește locul în literatură. NU nu țin la tine? DE ce așa face-o? îți trimit și un link cu articolul despre această carte:)
Pe textul:
„voi fi Un Timp" de paul blaj
Dacă da îmi pare rău pentru tine:D
Pe textul:
„voi fi Un Timp" de paul blaj
Pe textul:
„în loc să faci sex tu scrii poezii" de Liviu Nanu
Referitor la orez se pune după gust, însă e preferabil să îl faci în punga magică de friptură
Pe textul:
„La margine de lume" de Lory Cristea
Numai de bine Cosmin Dragomir
Pe textul:
„La margine de lume" de Lory Cristea
Pe textul:
„replică Liviei Ștefan" de Cosmin Dragomir
Pe textul:
„bar(e) code" de Liviu Nanu
eu l-am făcut eu îl strâng de gât
și Livia „să mai urască puțin pe-aici
Prin lume”
Pe textul:
„replică Liviei Ștefan" de Cosmin Dragomir
Pe textul:
„replică Liviei Ștefan" de Cosmin Dragomir
Pe textul:
„despre sit-urile literare I" de Cosmin Dragomir
sincer în 1848 a fost de bine
în 1948 - începutul obsedantului deceniu - a fost de rău
deci bazându-ne pe jocul alba neagra așeptăm resemnați 1048
Întodeauna Cosmin Dragomir
Pe textul:
„Texte și pretexte" de Liviu Comșia
Sincer nu este o încercare mai științifică deși am folosit un concept, mai bine zis o teorie tehnică să zicem. este o simplă relatare a ceea ce văd și vorba lui nenea Iancu \"văd monstruos\".
despre dedublare rămâne de discutat mai ales că activez și pe alt sit literar, iar concluziile de aici le-am scris empiric.
cât despre societatea platoniciană nici gând. o altă insulă a lui Thanatos nu-i de mine. îți dai seama cam cât de mult ne-am plictisi. Un anarhism docil, domestic, digerabil (de trei ori D) m-ar dispune rapid la sinucidere. în plus nu aș mai avea ocazia să emit astfel de păreri ci doar să comit lungi și eterne rime de bine cu multe flori, fluturi, lapte și miere
Întotdeauna Cosmin Dragomir
Pe textul:
„despre sit-urile literare I" de Cosmin Dragomir
eu vorbeam de o chestie. Costin a fost rugat să facă fotografii. Costin nu avea voie să vorbească în acel cenaclu așa cum nici tu nici eu nu avem voie. (poate eu aș avea pentru că nu a fost prima oară când am ajuns la Muzeul Literaturii special pentru aceste întâlniri). Nu poți să spui că omul este cel mai fotograf poet așa doar de dragul lelii. Nu se face. pur și simplu. Oricum acesta este ultimul comentariu pe care îl postez pentru că discuția a divagat prea mult și nu își are rostul nici măcar în fața unui pahar de vin darămite aici.
Întotdeauna Cosmin Dragomir
Pe textul:
„Virgil Diaconu și o subiectivitate întârziată" de Vasile Munteanu
sincer sper că nu am ajuns la astadiul în care nu ne mai ajung poeziile noastre și este musai să dăm cu pietre și în alții.:)
Pe textul:
„Virgil Diaconu și o subiectivitate întârziată" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„Virgil Diaconu și o subiectivitate întârziată" de Vasile Munteanu
am fost și eu pe acolo și știu chiar și ce s-a întâmplat!
paradoxal unii oameni au fost pe acolo nu prea știu pe ce lume se află!
una la mână Robert Mândroiu nu a spus acele cuvinte. de ce? Robert Mândroiu încă nu are dreptul să vorbească în acel cenaclu, ci mai trebuie să facă parte din public ceva timp, apoi Robert Mândroiu a fost simțit în comentariu chiar dacă eu nu sunt total de acrod cu el în privința Liviei Ștefan,
apoi pentru că Robert Mândroiu există și fără acest sit la fel cum există și fără celelalte, și sincer un poet nu devine poet în urma experienței virtuale ci datorită talentuluio, lecturilor și inspirației. Sit-urile sunt excepționale din punct de vedere al feed-back-ului.
Apoi Costin Tănăsescu a fost rugat să facă poze de către Virgil Diaconu. În spirit local nu l-a putut refuza. poate Vasile Munteanu și-ar fi refuzat prietenii dacă ar fi fost rugat. însă ar putea fi atât de scriitor încât să nu reușească să focalizeze o imagine.
altă problemă care nu este înțelesă. Virgil Diaconu este un șaptizecist și scrie conform generației în care a debutat. Există o inapetență (vizibilă de la o poștă) între perceperea ludicului acelei generații, sau textualismul optzeciștilor, sau suprarealismul lor, ori neoimagismul celor care au debutat prin 2000. faceți ochii cât cepele și înțelegeți chestia asta. e simplu.
Un om care din îtâmplare a citi și Diminețile Domnului și volumul care i-a precedat Opium,prin bunăvoința autorului care mi le-a trimis la redacție. Aferim
Pe textul:
„Virgil Diaconu și o subiectivitate întârziată" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„De ce mă enervez III" de Cosmin Dragomir
despre restul chestiilor nu pot comenta. fiecare cu ale lu. eu i-am scris lui Zabet azi un com la o poezie și mi-a zis că e ciumat. nu mai înțeleg ce se petrece aici, însă nu e de bine
Pe textul:
„De ce mă enervez III" de Cosmin Dragomir
