Tensiunea alegoriei

cutia milei –
prin gazonul schitului
bănuți risipiți

Doina Bogdan Wurm

comemorare -
plină de lăcrămioare
curtea bunicii

Argentina Stanciu


Poemele de calitate oferă o aparență la fel de consistentă ca și țesătura aluzivă din spatele ei. Pentru cele două poeme de mai jos, imaginea, puternică și expresivă, care se va dovedi doar o aparență, este aceea a unui loc înierbat plin de flori:

prin gazonul schitului / bănuți risipiți

plină de lăcrămioare / curtea bunicii

Contemplarea liniștitoare a unor asemenea locuri de popas îmbietoare are partea ei de încîntare, dar poemele bune nu rămîn la nivelul acestei simple aparențe. În sintagmele prin care evocă aceste imagini, ele strecoară cu iscusință numele a două flori, bănuți și lăcrămioare, care, prin jocurile de cuvinte posibile, devin pretexte aluzive pentru a construi în spatele lor o țesătură de apropouri alegorice.

Bănuții, nume metaforice, pornind de la rotunjimea și culoarea aurie a florilor cu pricina, găsesc o convergență neașteptată cu prima parte a poemului – cutia milei. Cei sosiți la schit dau cu ochii, înainte de toate, de această bogăție care îi miluiește, care se milostivește de sufletele lor jinduitoare. Cutia milei nu mai adună avar, sub lacăt, mărunțișul, ci risispește pentru delectarea oricui avutul fabulos al primăverii.

În prezența lăcrămioarelor, nume mai mîngîietoare pentru mărgăritarul florilor care împînzesc curtea bunicii, comemorarea își schimbă oarecum contextul și nu mai contează dacă este și una reală. Poate că numai florile sînt cele care, în absența ființelor umane, regizează cu discreție stilizată o sărbătoare a lacrimilor. Comemorarea doar verosimilă este mai presus de cea reală.

Textul plat, fără relief metaforic, al celei de a doua părți a poemelor, candoarea notației albe, fără culoare emoțională, creează tensiune și pentru cititorul care n-are încă gustul format pentru haiku și pentru cel versat. Primul se simte frustrat de lipsa mărcilor literare pe care le aștepta din partea unui text care se dorea poetic, al doilea este încîntat să recunoască abilitatea cu care autorii lasă la iveală doar indiciile minime pentru a-l pune pe gînduri și a-l face să caute și să descopere singur sensul.