Poezie
Mi-e dor de tine lună..
1 min lectură·
Mediu
Mi-e dor de tine lună
Cum te deschizi->un iris pe al boltei negru;
Cadran de cer încadrat de pini.
Mi-e dor de haloul tău roșcat și patinat
De perla ta ciobită între două scoici de univers.
Te-au violat prea multe comete
Ȋn drumul lor să fecundeze stele.
Mi-e dor de marmura cu aspect de zgură,
De smalțul rece cu lùciri de neon.
Mi-e dor de cocktailul tău de gheață
Când cerul se cunună în mare și pământ.
Cum de nu cazi sau în derivă să plutești?
Tu, inelul de logodnă al Pământului cu hăul!
Oare ce gust ai avea, mă întreb,
Ȋn reflecția cognacului?
De te-aș bea mi-ai fermenta și mie sufletul
Cum cognacul din must și vin s-au fermentat?
Mi-e dor de tine lună
Cum te deschizi->un iris pe al boltei negru;
Cadran de cer încadrat de pini.
Te las lăsându-te ca să mă sorbi
Și în lumina ta neonică
Toastez paharul de cognac.
00785
0