Unei blonde plicticoase
Tu știi că n-ai să-mi cauți vină
mie, sleioasă pată de rugină ?
O, blondă! cu iz de miere și lumină
ș-atât de brună-n rădăcină...
Mai lasă-mă în tihnă cu zbaterea aripilor mele să cad
pe sânu-ți alb pârguit cu dragoste,
așa cum toți nefericiții de nebuni
zărind lumina-ți rece de cuțit în \'naintea mea,
iubindu-te ca pe o