Poezie

De cealalta parte...

unui pieten drag

1 min lectură·11 noiembrie 2007

Mediu

Îți mângâie vântul zulufii de pe frunte

și obrazul fin, pe care-o lacrimă

se scurge abia văzută.

Nu aș fi vrut să te găsească toamna

așa – hoinărind cu luna prin livezi,

Aș fi vrut să fii a mea,

fericită și senină, că sunt lângă tine.

Să prindem legămînt, prin trupurile împletite,

și prin sărutul dat, la clipa potrivită.

Să ni se împletească cununi de busuioc,

și de frunze aurite,

sub jurămîntul spus de fiecare.

Să ne iubim sălbatic,

ascunși sub umbra lunii

și să sfârșim, la răsărit de soare,

cu terma și plăcerea-n suflet,

riscând să fim văzuți de ochii lumii.

Dar eu nu sunt lângă tine,

o lume-ntreagă ne desparte,

deși îți simt buzele mângâindu-mi umărul,

aevea s-a întâmplat

și-acum mă doare.

Ciudat destin ce ne desparte,

și ne separă-n două lumi opuse,

când soarele se ivește – râzând, să te-ncălzească,

pentru o nouă zi de patimi și iubire –

la mine vine luna.

Vine cu ale tale buze

și iar ești lângă mine,

cu pirostriile pe cap, continuând

nunta-ncepută demult,

parcă întru-un alt veac!

S-aștepți…

am să-ți trimit vântul,

să-ți sufle zulufii de pe frunte,

și să-ți usuce lacrima

ce curge…

002.224

Corina Adina Niculae. “De cealalta parte....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corina-adina-niculae/poezie/1753138/de-cealalta-parte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.