Poezie

Anotimpuri

1 min lectură·31 iulie 2007

Mediu

Tu ești primăvara,

cu visele înflorite

în fiecare creangă de cais.

Alb și roz mă mângâie tandru,

iar sufletul meu, încearcă

să se desprindă cu fiecare

cuvânt care te cântă.

Tu ești vara,

cu soare fierbinte și roșii maci,

fiecare floare a grădinii mele

se înfioară sub atingerea ta,

Și-și înalță miresmele

în suavitatea albă a unei chemări.

Tu ești toamna,

cu ploaia caldă căzând haotic pe trotuare,

Și iubirea mea te așteaptă,

în fiecare noapte, cu aripile înălțate în zbor

și inima mea,

bate în ritmul ploii nebune.

Tu ești iarna,

cu fulgi mari de nea și sărbători.

Iarna pustie care mă frânge

și mă plânge în fiecare despărțire.

Cu ochi umezi și triști,

cu sufletul îngenunchiat

sub povara albului rece.

Tu ești un an,

mai mulți ani

și simt cum fiecare trece prin mine,

cum îmbătrânești odată cu mine.

002.291

Corina Adina Niculae. “Anotimpuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corina-adina-niculae/poezie/1738255/anotimpuri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.