șters

multă tristețe și dezamăgire în acest poem. Dar e un punct de plecare pentru alte lucruri frumoase.

Remarc in special metaforele cu valoare aforistică: lacrima e ca nectarul unei flori carnivore si
iubirea te înalță și atinge ușor cu sufletul tău
o salcie înmănușată în gheață. Faina si pietrificarea pașilor de la sfarsit. Apa trece, iubirea trece, totul trece, dar amintirile pașilor rămân ca pietrele pe albiile secate. Felicitări!

ceea ce tu nu stii este ca acel act nu s-a intamplat pentru prima oara acolo. Dar prima oara nu s-a facut tamtam fiindca cercul a fost retrans. S-a testat cumva reactia. Datoria lui Vlasie era sa nu permita sa se repete acel act, intru sfidarea publicului botosanean si a autoritatilor de acolo. Cum ca, vezi, noi astia de la Bucuresti, care detinem puterea, ne permitem sa facem ce vrem in orasul vostru. Si mai era si acoperirea politica, fiindca cei care au venit de la Bucuresti erau sustinuti, printr-un anume organizator, de o parte importanta a politicii locale. Vlasie s-a remarcat in lumea literara prin injurii la adresa lui Eminescu. L-a facut idiot national, antisemit etc etc. Sursa e in pro Saeculum, am scris despre acest subiect. Faptul ca el i-a permis Medeei sa foloseasca aceeasi strategie pentru a iesi in evidenta, m-a enervat la culme. Si fiindca stiam ca au sprijin politic si vor fi iertati, ba chiar aplaudati, in ciuda publicului local oripilat, am apelat la presedinte, sa le dea o mica palma peste fata pentru mizeriile pe care le fac. Meddea a gresit ca s-a inhaitat cu cine nu trebuie. Manolescu a gresit ca s-a cuplat, la randul lui, cu Vlasie. Sunt foarte foarte multe dedesubturi, pe care eu le cunosc, iar multi dintre agonisti nu le cunosc. Daca treaba nu era premeditata, poate nu reactionam la fel si consideram ca a fost o eroare cauzata doar de o naivitate tinereasca. Manolescu, care era legat indirect de eveniment, s-a spalat pe maini. Medeea a fost sacrificata, ca sa scape baietii cu fata curata. Medeea a facut marea greseala sa accepte sa intre in acel joc de imagine, crezand ca, datorita pilelor si relatiilor celor care au bagat-o la inaintare, va scapa nepedepsita, ba chiar mai mult decat atat, ca va castiga capital de imagine. M-am enervat cumplit si am actionat in consecinta. Nu am acceptat sa fiu prostit pe fata. Eu stiu, repet, multe chestii din lumea literara si am obiceiul sa ma lupt pentru niste principii. Din exterior se poate vedea diferit, dupa cum bine ai spus, dar imi asum actiunea aceea si daca as mai vedea ca cei care au gafat-o o vor gafa din nou, ii voi taxa din nou. Iert greseala din neatentie, din prostie, dar nu iert actul intentionat. Te salut si iti multumesc pentru implicare. Mi-ai fost un adversar redutabil, dar ma bucur si mai mult sa am, in tine, un partener impecabil de discutie, poate chiar un prieten. Sper sa ma pot revansa, candva, pentru ajutorul pe care mi l-ai oferit. Ti-am raspuns la intrebare, iar acum, cu permisiunea tuturor, ma retrag.

Chiar dacă ai folosit un verb vetust, acel deie, pot trece peste asta. Chiar se potrivește în context, sonetul având un aer, așa, de demult... Și pot trece și pe numărul un pic cam mare de -n-uri. Dar să vedem și alte păreri!

cum puteam să uit așa ceva.

am peste 10 000 de cărți citite la bord. Am cumpărat antologiile de poezie americană ce au apărut la ed. Minerva, la ed. Dacia. Poezie americana moderna si contemporana, antologie de Mircea Ivanescu, ed. Dacia, este o carte extraordinară. Am citit toate cărțile apărute la Albastros, la Univers, despre poeții americani. Apoi am cumpărat cărțile apărute la Tracus Arte, geniale cărți. Și am și un plus. Am participat la fetsivaluri de poezie în Canada, la Montreal, la Val David, unde am luat contact direct cu unii poeți americani contemporani. Am vorbit despre noile trenduri, despre Cyber poetry etc. Cred că la nivel de cunoștințe literare mă pot bate cu orice mare critic din țară, dar nu am timpul necesar pentru a mă dedica, mult mai amplu, fenomenului. Prefer să scriu poezie, aforisme, SF-uri, mai rar eseuri. Sunt în primul rând creator. Și am și o muncă, de contabil, în care trebuie să fiu vigilent. Altfel, vin amenzile la clienți. Atâta pot, atâta fac.

scuze pentru eroare.

un axis mundi poetic, legând banca, prin intermediul păsărilor migratoare, de imperiul trancendenței. Felicitări!

să vezi dincolo de aparențe, să fii atent la detalii, să cauți frumusețea în poeziile aromate de trandafirii viselor. Calmul, liniștea, detașarea, au ceva blandian în ele. Sunteți pe drumul cel bun.

erată, în loc de conpetiție. Scuze pentru greșeală.

îmi voi cere scuze dlui Bogdan Geană pentru comparația a la Doinaș. Nu am cunoscut bine datele absenței sale. Sper să aibă ocazia să constate că activitatea mea de pe Agonia nu este centrată și nu derivă din evenimentul de acum 5 ani despre care se vorbește în momentul de față. Nu cred că Agonia are de suferit, în momentul de de față, pe urma postărilor mele actuale sau a celor rămase în arhivă, din contră, sper să fie un motiv de bucurie atât pentru domnia sa, cât și pentru ceilalți utilizatori care pot rezona cu creațiile mele artistice. Și cu acestea fiind spuse, mă retrag spre activitatea mea constructivă, urând tuturor multă sănătate și bucurii pe toate planurile. Ofer și eu o stea, pentru cât mai multă lumină în jurul nostru și în sufletele noastre.

începutul poemului. Nu știu, pare exagerat acolo. Înlocuiți copil cu înger, să se detensioneze gravitatea vizuală...

Eu cred că se dorește ca tu să fii un critic obiectiv. Să spui ce-ți place și ce nu-ți place, fără să ții cont de prieteniile literare sau de animozități. Tu ești pasional și acționezi, uneori, la extreme. Trebuie să îți găsești echilibrul în ceea ce critici, chiar dacă viața ta interioară are parte de provocări multiple. Eu înțeleg cum funcționezi și îți doresc binele. Nu știu dacă metoda biciului, a terapiei de șoc, e cea mai bună pentru tine, dar asta este. Trăim vremuri complicate și trebuie să ne adaptăm.

intenția mea nu e să cuceresc acest site sau să-l câștig, cum spui tu. Nu simt activitatea mea ca pe o conpetiție, nu vreau să detronez pe nimeni. Și nici nu am postat lucruri din trecut prin care să mă fălesc cu niște chestii care pot genera mult scandal. Mi-am văzut de treaba mea, am postat poeme, aforisme, ba chiar am promovat autori, scriind eseuri despre operele lor. Suntem în anul 2023 și sunt atacat, pe acest site, cu niște chestii din 2018. Până acum, nu am văzut să se revolte nimeni, subiectul nu a prezentat interes. Acum, doar pentru că figurez cu prezența, sunt atacat fără ca eu să fi deschis subiectul. Deci, deranjez prin simpla mea prezență, se pare. Dacă am greșit cu ceva față de tine, îmi pare rău. Ți-am întins mâna, nu ai vrut. Sper să apreciezi totuși că nu te-am mai atacat cu aspecte din trecutul tău și ți-am analizat textele literare cu seriozitate. Se pare că nu a fost suficient. Îmi pare rău. Nu știu cum să procedez cu tine în afară de a fi eu însumi, maltratat și limitat, după cum spuneai. Așa că, fă ce dorești, eu oricum îmi voi vedea de postări și voi încerca să am un aport constructiv pentru textele celorlalți.

Claudiu, ai dreptate. Dar să știi că era așa, pentru apărarea mea, nu pentru a invada teritorii. Am și eu în arsenalul meu o bombă nucleară pe care sper să n-o folosesc niciodată. Dacă numai cu dragoste și neutralitate nu se poate... Poate că abordarea este greșită și ar trebui să acționez ca Iisus. Mă voi gândi serios la demilitarizarea completă. Observ că intențiile tale sunt bune, că îmi vrei binele. Te rog să iei în considerare și faptul că nu e tocmai ușor să mă controlez, în condițiile în care Georgescu m-a făcut tâmpit, iar apoi nu recunoaște. Dar e posibil să nu știi despre ce este vorba, de vreme ce ai lipsit de pe site. Orișicum, faptul că încerci să mă ajuți, mă bucură și mă onorează.

Am reflectat. Nu regret actul meu dpdv al datoriei morale față de țara mea, dar îmi pare rău că omul naiv și greșit instruit a avut de suferit. Dacă voi avea ocazia, voi vorbi cu ea. E problema mea și a ei. Gălațanu și-a îndreptat greșeala, după o noapte cu Patria și a scris lucruri frumoase despre România. Vreau să aflu dacă și Medeea Iancu a făcut ceva în acest sens. Dacă da, o voi aprecia. Pe de altă parte, observ că pe Agonia se caută mereu subiecte prin care sunt atacat. Se aduc lucruri din trecut, se răscolesc. Nu se vrea pace, cu toate că eu am spus foarte clar că nu doresc război cu nimeni. Am întins mâna multora, am reglat multe probleme. Și totuși, unii dintre voi veniți mereu tăvălug peste mine. Vă repet. Am și eu greșelile mele, dar nu sunt dușmanul vostru și vreau să-mi văd de treabă pe site. Vreau liniște și pace. Propun să ne vedem de creațiile literare și să încercăm să ne ajutăm cu păreri constructive. Noapte bună tuturor!

vă voi domni. Și îi mulțumesc și lui Claudiu Toșa pentru comentariu. Apropo. Știu cine este cu adevărat Ionuț Georgescu și știu ce se urmărește. Dar voi refuza orice conflict, nu voi jigni pe nimeni, nu voi ataca la persoană pe nimeni. Nu am chef de războaie. Și vă rog, domnule Bogdan Geană, să fiți la fel de corect și vigilent precum vă știam cu vreo două decenii în urmă. Atât am avut de zis. Nu mai revin.

Ai apărut și tu ca mistrețul cu colți de argint, după războiul de acum 300 de ani, ca să faci pe clarificatorul, de parcă Google e inoperabil. Ce să zic, îți mulțumesc! Dar când avea nevoie site-ul de tine, ca să faci un pic de ordine, erai absent. Fii și tu mai activ, mai pe fază, să nu se mai ajungă la injurii și atacuri la persoană. Este singur meu comentariu de sub această postare.

Se știe, scuze pentru erată

este o nebunie! Un protest plin de vână, de ludic... Autorul parcă e soldatul universal capabil să învingă cu poezia sa de alien incult toți mutanții cu organele umflate de la anabolizante ginsbergiene, cummingsgiene, bukovskiene... Parcă e focul viu al lui Hirsch sau glontele lui Jason Reynolds... Sau sângele lui Weigl, extaxul lui Bidart, neonul vernacular al lui Komunyakaa... Dar stai, că avem și o Louise Gluck coborâtă dintr-o noapte credincioasă, pentru a se transforma în felină. M-am distrat copios.