Noaptea

Noaptea mai ales, nu cred ca e ceva intentionat, pur si simplu se intampla, noaptea, spuneam, gasesc tot ce n-am pierdut vreodata si tot ce-am pierdut ma regaseste in cea mai crunta si stupida forma de deschidere in cea mai pura stare de gratie a unei memorii ce o stiam departe a unor suferinte de care, subestimandu-ma, nu ma mai credeam in stare, si descopar ca sunt atat de trist de vie inca si atat de obosita. Dar si momente frumoase intre noi si nu stau sa ma intreb daca merita, plecand de la sentimentul de viata ticsita, sufocata de lucruri marunte, meschine, imi spun totdeauna ca viata ti-a rezervat un loc langa mine. Dar vezi tu, noaptea... uneori ma intreb la ce statie vreau sa cobori.