Poezie
Era odata, demult
1 min lectură·
Mediu
Tii minte pasii ce-i faceam pe plaja,
In soarele umed de la amiaza
Si valurile-i stergeau mereu
Ca nimeni sa nu stie ca aici am fost eu.
Ai spus ca ascund ceva,
Ca inima mea toata nu-i a ta.
Eu ti-am zis ca nu e adevarat,
Ca tu cauti motive de plecat,
Ai crezut vorbele mele mincinoase,
Desi luna in mare scapatase,
Ti-ai dat seama prea tarziu,
De atunci te tot caut in pustiu.
Nisipul fin al clipelor se scurge,
Nu mai am cale ce la tine ajunge,
Mi-au spus sa renunt, sa ma intorc,
Dar acum e prea tarziu, nu mai pot.
Astfel imi fac bagajele in fiecare seara,
Si astept in a universului gara,
Trenul ce te va aduce inapoi
Sa mergem pe plaja iar prin ploi.
002.461
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantinescu Felicia. “Era odata, demult.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/constantinescu-felicia/poezie/63516/era-odata-demultComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.