Poezie
Misterele CREAÞIEI
Poezie religioasă
1 min lectură·
Mediu
MISTERELE CREAÞIEI
Ieri a zburat în trecut,
Departe pe-această coajă de lut.
Mâine e un mister,
Timpul curge de Sus, de-acolo din Cer.
Astăzi este un dar,
Ce pare a fi ca un har,
El se cheamă prezent,
Eu la tine privesc, dar parcă-s absent,
Din viată, din timp,
Din ăst anotimp,
Din zi și din noapte,
Din clipele toate
Din ochi, din privire,
Din a ta amintire,
Ce-n suflet rămâne,
Ca ultima pâine,
În cuptorul de aur,
Ce pare c-ascunde, adânc un tezaur.
Clipa trăită, în viață palpită
Și pare că totul în lume se-agită,
N-are repaos,
Lumea-i venită parcă din haos.
În urmă mă uit, în sus eu privesc
La roiul de stele, din cer, cum ele lucesc
Și-arată drumul venirii,
Din timp, din genuni
Și noi pământenii
Suntem aici, stinghere minuni.
001430
0