Constantin Nechiti

Gânduri Și timpul trece...și-anii trec cu-nverșunare Și totu-i...varză...cum se spune-acum Și simt cum funia se strânge Încet, încet de neoprit Și viața-mi simplă se apropie De-acel

Fără tine Atât de singur sunt Și-atât de trist... În noaptea asta Ca într-un vis aș vrea să fiu Mai vesel și mai plin de viață Dar eu sunt trist Și-n mine e pustiu De ce sunt

De ce? Motto: \"Și dac-adio e mereu Adio totdeauna deci...\" Lord Byron De ce nu vrei să crezi că țin la tine? Sau ca să nu ne mai

Aș vrea aș vrea... Aș vrea să-ți spun că... (nu e bine) Sunt un timid o știu O știu prea bine Dar și-ndrăzneț să știi că pot să fiu Nu doar atunci când nu ești lângă mine Ci chiar

Te voi aștepta N-aș vrea să pleci căci te voi pierde Așa simt eu Sau înainte de-a pleca Să-mi spui măcar odată Că ții la mine.. ...că îți plac...că mă iubești... Așa cum te iubesc și eu Sau

Reverie Când gându-mi zboară către... Chiar și mai departe Îmi vine dintr-odată-așa... Să plec. Și să ajung mai repede...acolo... ...sau...în altă parte. Chiar cred că pân\' la urmă Nu

Cugetare Ce-aș face, ce n-aș face Asta-i o chestiune personală Dar ce m-aș face fără tine E o problemă Mondială Nu spun doar eu, ci toată lumea Chiar specialiștii-afirmă sus și tare, Că: -

Neliniște Acum e noapte Nu-s mai mic Și au trecut atâția ani De când nu am mai scris nimic Dar totul se rezolvă. Aștept răspuns și mă frământ Și-mi vine uneori să cânt Să cânt