Poezie
Neliniște
1 min lectură·
Mediu
Neliniște
Acum e noapte
Nu-s mai mic
Și au trecut atâția ani
De când nu am mai scris nimic
Dar totul se rezolvă.
Aștept răspuns și mă frământ
Și-mi vine uneori să cânt
Să cânt amar
Căci mă gândesc
Că-ncep din nou ca să iubesc
Și n-am habar.
Ba am!!!
Dar totul e așa:
Ea mă iubește - cred! -
Și eu pe ea
Însă platonic nu?
Sau nu-i așa!?!
În orice caz...
De-abia aștept s-o văd
Și să-i vorbesc
Să povestim, s-aud cum râde,
Să glumesc...
Și cam atât.
Credeți că-i rău?
Eu nu
Dar sigur nu-s
Și gândul la ce s-ar putea-ntâmpla
Mă sperie nespus.
Și-acum...
Aștept să plec, doresc să plec
Căci totul se va rezolva
Trecut va fi tot ce-i acum
Și toți vom fi cum am mai fost
La început de drum
Dar pân-atunci
Eu mă frământ
Și-aștept
Și-mi vine uneori să cânt
Să cânt amar
Căci mă gândesc....
11.02.1994 - Infidelitate
001556
0