Constantin Iurascu Tataia
Verificat@constantin-iurascu-tataia
„itataia”
Sunt născut la 1 martie 1929 în orașul Vaslui. Am urmat facultatea de agricultură din București în perioada 1948-1953 și am lucrat în instituții de proiectare și execuție lucrări de îmbunătățiri funciare pînă la pensionarea din 1990. Scriu epigrame și poezii de umor începînd din anul 1948 și sunt membru…
Ereditate
Un demnitar, ieri, strâns cu ușa,
A zis: nu semăn cu părinții,
Și tot ce am, jur pe toți sfinții,
Am moștenit de la mătușa.
(Calimero)
În treburile necurate
Ale lui Bombonel, se știe:
Nu-i vorba de ereditate
Ci-i pur și simplu, cârdășie.
Pe textul:
„a venit toamna" de Constantin Iurascu Tataia
Ba că ursul n-are coadă,
Frișca - mâța să n-o vadă...
Vali, fii copil cuminte
Și pășește înainte!
Tataia
Pe textul:
„Matematică distractivă (2)" de Vali Slavu
Mare dreptate ai GPI !
Formulă prea poetică
Le-am dedicat în epigramă;
Da, fișa lor genetică
Chiar merită s-o-njuri de mamă !
Pe textul:
„a venit toamna" de Constantin Iurascu Tataia
Dragă Colo, eu cred că ai prins o idee bună dar dorind să o dezvolți în ritm amfibrachic (ritm pretențios și limitativ) ai păcătuit în ceea ce privește ritmul și fluența exprimării. Vezi\"greșeli ai putea să îi numeri\" și \"deși la el asta-i ciudat\". Nu sună firesc. Ar fi sunat mai românește: \"La câte greșeli poți să-i numeri/ La el mi se pare ciudat/ Căci capul și-l poartă pe umeri/\"
Te rog să nu te superi, site-ul Agonia este un soi de cenaclu și este normel să ne prezentăm opiniile.
Pe textul:
„Petre Roman" de Constantin Colonescu
Virtutea veche renăscută
Ne-aduce astăzi bucurie
Și, la pachet, trezeci la sută
De fire albe și… chelie !
(Chitul Grigore)
Decenii trei s-au scurs, se știe,
V-au procurat, se poate spune
Și fire albe și chelie
Dar și ceva înțelepciune.
Pe textul:
„Virtus Romana Rediviva" de Chitul Grigore
(Desigur, că cei doi confrați,
Postează-n TIMPUL cu mult zor,
În TIMP ce alții, mai ciudați,
Preferă a posta... umor.)
(Sorin Olariu)
Prin vorbe, nu produci seisme
Dar poți pleda convingător,
Decât catrene tip \"truisme\"
Mai bine-i să cultivi umor...
Pe textul:
„Atac la personalități" de nicolae bunduri
(Mai mult sau mai puțin fertile,
Au fost terenuri multe, zău,
Dar prins cu treburi inutile,
Le-am neglijat și-mi pare rău...)
(Gârda Petru Ioan)
Ai neglijat deci frumuseți
De ce vorbești de-așa ceva?
Ai timp destul să le regreți
Când ai s-ajungi de vârsta mea...
Pe textul:
„Flagrant delict" de Gârda Petru Ioan
Dacă amicul Dârzu insistă cu \"dârzenie\" să apară în zona epigramatică, îi reproșez nu doar nesocotirea diacriticelor (condiție eliminatorie pe site-ul Agonia)ci și folosirea incorectă a noțiunilor românești: cum se \"întâmplă\" o coroniță școlărească pe un cap, e greu de priceput...
Cum se \"întâmplă\" coroniță
Pe cap patrat nu se-nțelege!
Doar dacă limba cea de viță
Se află-n capete betege...
Pe textul:
„Nedumerire" de Laurentiu Ghita
(Nu am renume de zgârcit
Ce orice leu și-l chibzuiește,
Eu cu plăcere te invit
În cazul că plătim nemțește.)
(Constantin Iurașcu-Tataia)
Pe textul:
„Imposibila disponibilizare" de Gârda Petru Ioan
Dragă Vali Slavu, părerea mea este că, pe tărîm epigramatic să emiți judecăți de valoare cu caracter de axiomă, este o imprudență. Oricît de bune epigrame ar confecționa GPI fii sigură că nu toate sunt la superlativ. E valabil pentru oricare om și te asigur că în multele mele catrene create de o viață sunt destul de multe banale, sau cu poante chinuite pe care nu le-aș mai scoate în lume. Nu ezit să recunosc că la vîrsta mea mai am de învățat iar oricare creator lucid cred că gîndește la fel. Te rog să nu te superi că am intervenit în acest mod.
Pe textul:
„Accident de muncă" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Cu capră, fără capră..." de Sorin Olariu
(Și-a vândut capra, vecinul,
Însa are-o soțioară
Căreia i-aș face plinul;
De-aia tot mă rog să-i moară.)
(Sorin Olariu)
Vreau să spună bunăoară
(Să nu umblu cu ghicitul!)
Cine ar dori să moară:
Capra? Soața? \"Apetitul\")
Pe textul:
„Cu capră, fără capră..." de Sorin Olariu
(De-i ăsta crezul tău, Tataie,
Un om așa de “cu prestanță”,
Mă tem că o să-i dăm bătaie,
Că mai există o speranță...)
(Gârda Petru Ioan)
Orișice-ai spune și-ai gândi,
Tataia-i pișicher de \"rasă\"
Și-a intuit că GPI
E interlocutor de clasă...
Pe textul:
„Intuiție feminină" de Vali Slavu
Are un suflu fantastic acest confrate agonist care a reușit să plaseze în această lungă cronică rimată atîtea personaje cu cele mai pregnante trăsături. Este clar că e talentat tipul și în plus e dotat cu mult spirit de observație. Să ne ferească Belzebuth de viitoarea cronică!
Pe textul:
„Muza în ținutul agonic" de florian abel
(Cluburile, văd, proliferează:
CUV vâlcenii și CUS slătinenii,
Să sperăm că nu își înființează
Prea curând, cenaclu, reșițenii!)
Gruparea umoriștilor ieșeni are sigla ALPI (Academia liberă \"Păstorel\" Iași)
Sunt cluburi de umor în țara mea
Ce-și pun în siglă \"C\", în mod concret;
Ieșenii au în siglă slova \"A\"
Ce stă pe locul prim și-n alfabet.
Pe textul:
„Cluburile umoriștilor: CUV,CUS, CUG…" de Laurentiu Ghita
(Porniți să vă expuneți teza,
Veți cuceri, rapid, Olimpul
Căci voi asigurați viteza
Și \"spațiu\" vi-l alocă \"TIMPUL\")
(Nicolaie Bunduri)
Ei sunt tratați în mod special,
Dar vin și eu cu clevetirea:
Nu cred că TIMPUL, tip \"jurnal\"
Le-asigură și nemurirea...
Pe textul:
„Atac la personalități" de nicolae bunduri
(Artista cu un trup superb
Lăsă întreaga presă mută:
A zis c-ar vrea și ea la cerb...
Adică-ar vrea... ca și o ciută?!)
(Ioan Jorz)
Madona, spun esteții fini
Nu are gânduri serioase
Căci știe: cerbii carpatini
N-au coarne-atât de rămuroase.
Pe textul:
„Madona ar dori să participe la \"Cerbul de aur\"" de Ioan Jorz
Ne ierți, ne vom urma cărarea,
Acum că ne-ai lăsat întregi,
Și-ți mulțumim pentru onoarea (eroarea?)
De a ne fi numit colegi.
(Gârda Petru Ioan)
Misterul iute îl dezlegi
Și-n comentariul meu pot spune:
Eu cred că v-a lăsat întregi
Să scrieți și catrene bune.
--------------------------------------------------------------------------------
Pe textul:
„Intuiție feminină" de Vali Slavu
\"De la \"elefanții lui Cezar\" nu am mai avut atâția oaspeți\".
Mulți trăpași, din zori până-n amiezi
Te-asaltează, după câte văz;
Vina e a ta, că-i stimulezi
Zilnic cu tartine de ovăz.
Pe textul:
„Intuiție feminină" de Vali Slavu
(Este boala ce nu doare
Chiar dacă produce greață,
Și de care omul moare
De mai multe ori în viață.)
(Valeriu Cercel)
Toți cunosc zicala clară
(Și-actuali și foștii):
Nu prostia ne omoară
Ci, firesc, doar proștii!
Pe textul:
„Prostia" de Valeriu Cercel
