Constantin Colonescu

Umorul nu-i de discutat,
Ci e de râs, tu spui,
Dar trebuie analizat...
Acolo unde nu-i.

În rest,
S-auzim numai de bine!

Comentezi?
Creștinii sunt o sectă-aparte,
A cărei știință te învață
În viață, să fii plin de moarte,
Și-n moarte, doldora de viață…
(Jianu Liviu-Florian)

Religia, de-o veșnicie,
Mai pe ascuns sau mai pe față,
Omoară omul din pruncie
Și totuși îl menține-n viață.

NB: Excelenta ideea si realizarea epigramei. Felicitari! Ti-as propune sa inlocuiesti cuvantul \"stiinta\", care nu se incadreaza in ritm. Poate ca \"dogma\" ar merge mai bine. Si, pentru numele lui Dumnezeu:) schimba titlul acela!

Draga Ion,

Iata ce cred ca nu prea merge la epigrama asta:

1. Titlul nu are legatura cu textul. Sunt sigur ca imi vei raspunde ca are, pentru ca autorii inteleg intotdeauna mult mai profund un text propriu decat cititorii, insa in cursul definitivarii formei unele sensuri se estompeaza in text si raman vii numai in mintea autorului.

2. Cuvantul \"zurbagii\" este nepotrivit. Ideea este ca lumea se revolta (\"sodoame\" sugereaza mase mari de oameni); e fortat sa te referi la mase mari de oameni infometati ca fiind \"zurbagii\". E-adevarat ca un sens invechit al cuvantului \"zurbagiu\" este de \"razvratit\", \"rebel\", dar chiar si asa, nu cred ca cineva ar putea numi o revolta populara ca fiind o actiune a unor \"zurbagii\".

3. Versul trei, \"Numai mortii tac din gura\" anihileaza poanta, care devine astfel doar o repetitie. Sigur, inteleg ca toata poanta aici este ca mortii nu pot sa mai moara, nici de foame nici din alt motiv, dar din cauza versului trei, cum spuneam, surpriza poantei este diminuata.

4. Poanta e slaba pentru ca nu este decat un truism. Ar fi fost mult mai de efect ceva de genul:

\"Chiar si mortii-s plini de ura,
Fi\'ndca si ei mor de foame.\"

Justificarea logica a unui astfel de final ar fi ca, in ritualul ortodox se fac pomeni pentru morti, iar unii oameni cred ca menirea pomenii este sa ajunga la mort, undeva pe o alta lume. Cum oamenii sunt saraci, nu ar mai avea mancare nici pentru pomenile mortilor.

5. Poanta acestei epigrame, dupa cum o inteleg eu, este ca \"mortii nu mai pot muri\". Daca e asa, atunci tot restul epigramei este, din punct de vedere logic, fara legatura cu poanta: Epigrama este despre o problema sociala, iar poanta este despre... nimic.

Cu prietenie,
Constantin

Să îi plângem, eu aș spune,
Mare importanță n-are,
Dacă ce-au lăsat pe lume
Moare în continuare.

NB: De acord cu Belladona: Eu te-as primi cu placere la mine in Atelier cu epigrama asta pentru o revizie (pedeapsa?) capitala :))

Constantin

Ion, versul al patrulea se poate intelege si ca \"ei\" nu sunt acasa, ceea ce anihileaza poanta. Altfel, ideea e buna, desi nu stiu daca nu a mai fost folosita.

Deși pe alții i-a scăpat
Când ștreangu-a fost aproape,
Acum pe el, ca acuzat,
De frică-o să se \"scape\".

De stau si ma gandesc asa,
Brigandu-acesta-i cam vetust,
Căci și Petrescu-l descria
In cartea \"Patul lui ProcUst\"

NB: Cuvintele Vajnic, Pasiune si Dimensiune nu se incadreaza in ritmul poeziei.

Ca să nu iei aviara,
Nu te mai atinge seara
De găina ce bătrână
(Știi tu, cea cu zeama bună)

Epigrama-ți e frumoasă
(Doar ceva greșeli minore)
Și la fel de savuroasă
Ca aghiasma lui Grigore.

Castana-i de culoare castanie
Și liliacul e liliachiu,
Dar, dacă n-ar fi o anomalie,
Fisticu-ar fi să fie fistichiu.

Inca un amanunt: nu pune punct dupa titlu

A găsit în cărți de specialitate,
Că tutunul și alcoolul înghițit,
Îl afectează grav la sănătate,
Și de atunci, el nu a mai citit.
(\"Gata cu cititul\", de Paul Constantin)

Draga Paul,

Epigrama mi se pare foarte buna. (Nu stiu cat de originala este, pentru ca nu am citit prea multe epigrame la viata mea:) O imbunatatire pe care ti-as propune-o ar fi sa conturezi mai bine poanta. Ma gandesc la modificarea ultimului vers, cam asa: \"Si s-a lasat de-atuncea de... citit.\" (Ca prozodie, versul original e mai bun, dar mi se pare ca varianta pe care ti-o sugerez mareste surpriza poantei.) Si inca ceva: neaparat schimba titlul, ca deconspira poanta!!

Stau țărance și țărani.

Mulțumit că în dotare
A primit un creier mare,
Dimineața,-n în jur de nouă,
El și-l pune între ouă.

Draga Mihai,

Dupa rectificarea propusa de Stefan si operata deja, epigrama suna bine din punct de vedere tehnic. Dupa cum am mai scris pe acest sait, eu cred ca epigrama trebuie sa fie mai mult decat o poezioara umoristica. Totusi, se pare ca majoritatea editorilor si epigramistilor de la noi adera strict la definitia de dictionar a epigramei, conform careia epigrama trebuie sa aiba o \"poanta\", adica sa aiba umor. Dupa parerea si gustul meu, epigrama ta \"pacatuieste\" printr-o poanta slabuta care nici nu este compensata de un mesaj de substanta.

Se tot aud aberații,
Că vor naște și bărbații.
Să întreb nu pot ascunde;
Bine, bine dar pe unde?
(Mihai Miro)

Mihai, cred ca epigrama e destul de buna. Are insa cateva probleme:
- o problema de ritm in primul vers; Incearca: \"Se aud tot aberații,\"
- versul trei nu merge. Ar trebui ceva de genul: \"Mirarea nu imi pot ascunde\"
- e nevoie de inca o virgula dupa al doilea \"bine\" in versul 4.

Mii de \"localnici\", în torent,
Venit-au la Pitești în lot,
Că vor să-și cumpere, urgent,
Loganul, cu permis cu tot.

Draga Burdi,
In opinia mea, catrenul tau are ingredientele unei eopigrame, dar are cateva hibe:

- Dupa cum si Ana Maria a remarcat, regulamentul Agoniei nu permite scrierea de cuvinte intregi cu majuscule, sub nici un motiv. In cel mai rau caz, ai putea sa folosesti caractere cursive.
- Faptul ca golan si logan sunt anagrame este colateral, nu contribuie la constructia poantei din epigrama, decat daca ai reusi sa accentuezi faptul ca numai un \"golan\" apeleaza la sistemul corupt de obtinere a permisului. Asta insa nu e clar in epigrama ta. Ba mai mult, primul vers induce ideea ca numai golanii isi iau Logan, ceea ce nu mi se pare o gluma prea reusita.
- Cuvantul \"luă\" trebuie citit in doua silabe, lu-ă, nu intr-una asa cum il folosesti tu.
- Te sfatuiesc sa incadrezi catrenul la categoria \"Epigramă\" pentru a nu mai exista confuzie.

Numai bine,
Colo

Și-al familiei pitic,
Care-n UE e Irlanda,
Ca și Prâslea cel Voinic,
Confiscă telecomanda.

De când a consemnat istoria,
Oltenii oameni harnici fură,
Dar nu numai a lor fu gloria,
Căci ceilalți fură pe măsură.

Nu-i posibil să se fure
Pe la noi ca în pădure,
Căci, oricine a aflat,
Codrul e demult furat.