Poezie
Tu
poezie
1 min lectură·
Mediu
Merg,pe cărarea vieţii mele
Şi ajung într-un abis.
Aici stau visele mele
Viaţa mea de mult s-a stins.
Merg spre-a lumii-nţelepciune
Cu un gând preconceput,
Să-mi răspund la întrebare
Oare eu nu m-am născut?
Şi când merg spre a ta lume
Spre-al tău zâmbet,spre-al tău chip
Mă gândesc că-n lumea mare
Nu te-ai stins...doar ai pierit!
01433
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Comanescu Ionut-Daniel. “Tu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/comanescu-ionut-daniel/poezie/14195896/tuComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DDDDDragos Ditu✓Nimicnicia existenței și experiența Nimicului apar în poezie ca două dimensiuni ontologice convergente ale conștiinței eului liric. Abisul nu este un spațiu exterior, ci locul interior în care ființa își constată propria suspendare. Vocea poetică se constituie ca monolog al unei conștiințe scindate, în care eul interoghează posibilitatea propriei nașteri ca act ontologic. În acest sens, poezia configurează o formă de transcendență interiorizată, unde sensul nu mai este căutat în lume, ci în confruntarea directă a ființei cu Nimicul.
0