Poezie

deșertăciune

1 min lectură·19 noiembrie 2005

Mediu

orice poem începe cu iluzia însăși

în curând mâna ta va curge pe umărul meu

pe zâmbetul meu

pe trupul meu

pe trupul trupului meu ca o zi oarecare

sunt ca un melc care-și târăște propria deșertăciune

prin negrele oglinzi

las gândul să plece

noaptea e o câmpie pe care aleargă nestingherite cuvintele mele

013575

Despre aceasta lucrare

Autor: colar gabriela
Tip: Poezie
Cuvinte: 54
Citire: 1 min
Versuri: 9
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

colar gabriela. “deșertăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/colar-gabriela/poezie/151512/desertaciune

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Ana-Maria Balas21 nov. 2005

Ai oarecare influente stanesciene, daca nu ma indoiesc. Defapt, s-ar putea sa-ti placa Nichita Stanescu, Insa te-as sfatui sa fi un pic mai originala. Nu stiu, poate ca doar in aceasta poezie mi se pare ca preiei prea multe motive stanesciene. Ceea ce stiu sigur e ca mie imi plac poeziile tale, si sunt de parere ca ar trebui sa incerci sa publici, nu doar pe site-ul asta, sa scoti un volum.
Daca vrei sa iei in seama sfatul meu, e bine, daca nu o sa ma fac ca nici nu am trecut pe aici.
Maria Elia