Poezie

Spre nord

1 min lectură·24 august 2009

Mediu

Trag cu ochiul din plictiseală.

Cerul se încruntă,

tușește o dată,

de două, de optzeci și nouă de ori,

apoi tace.

O rană adâncă îi crește în piept.

Domnilor,

să păstrăm un moment de tăcere.

Mă tem că luna se pregătește să moară.

Ultimul să aprindă lumina.

022.799

colar gabriela. “Spre nord.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/colar-gabriela/poezie/13903193/spre-nord

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

nu sunt editor, însă doresc să îți atrag atenția că poemul nu are aceeași valoare dacă lipsesc diacritice. îngreunează citirea.
daniel.

îmi cer scuze că revin din nou.

a se corecta: optzeci, nu opzeci