dimineața fără ea

nu vă atingeți de aceste cuvinte în spatele lor se adună întinderi de zile tulburi ............................................................ noaptea copacii cu ochii deschiși ca într-o permanentă stare de veghe ultimul strop de clorofilă culeg din odaia cu ferestre îmbobocite o umbră fără rădăcini amestecă în treacăt gândurile de sub saltea ............................................................ în somn purta adesea ecusonul de femeie din care se prelingeau măștile zilelor trecute stropi de peltea ............................................................ întunericul nu mai încape în pielea nopții și trage înadins cu praștia bulgări de răsărit în ceașca de cafea direct desfăcându-i în speranțe filigranate din zațul nopților îi poți ghici visurile amânate