Poezie
...Și-o lacrimă-n ea
1 min lectură·
Mediu
Cu cine glumea
El, nu se știa.
Și tot așa încerca
Și nu renunța.
Și-acel cineva,
Posibil ceva,
Într-una râdea
Și nu se oprea.
Înainte-i dădea
Și zgomot scotea
Și isteriza
Cu grimasa sa.
Dar cândva, altcineva
Încerca și stopa
Râsul prea-prea
Cu fulgii de nea.
Prea mult nu ținea
Pauza grea
Și iar se-afișa
Acel rictus sadea.
Și-ntr-una așa
Viața trecea,
Ploua, seceta,
Înflorea, se usca.
Ziua limita
Tristă noaptea.
Iar noaptea naștea
Altă zi mult mai rea.
Acel cineva,
Sau, se zice, ceva
Îl înșela
Dar el nu vedea
Căci pe masca sa
Un zâmbet era
Pictat cu o stea
Și-o lacrimă-n ea.
002512
0