ciustea andreea

\"gentilmente\",te invit sa-mi expui cu citate ,asa cum am Monstrat eu erorile tale,greselile mele \"foarte mari,gramaticale si nu numai\";consider ca tu nu ai fost dispus sa inlantui coerent ideile textului tau,dapoi sa mai si urmaresti logica criticii mele in ceea ce-l priveste;secondo,nu mi se pare stupid sa incerci sa elaborezi un cumul de idei Personale asupra filosofiei orientale;presupune doar mai mult ..efort intelectual decat simplul fapt de a compila inutil teoriile altora-asta in cazul in care vrei sa spui ceva nou;ca sa-ti vand si un pont,unii prefera sa mearga la sursele originale asupra materiei,decat sa citeasca un fluerasu petre care le copie la mana a doua ideile si in incipit da si cu tusa peste cadru..condescent,

in partea expozitiva-singurul segment destul de evident pentru a fi adevarat ca-ti apartine,restul subtopicelor putand fi compilate cu usurinta di cartile citate,fara a fi deci originale)-faci din sarmanul occidental un monstru de ignoranta si superficialitate;daca tu presupui ca occidentalul\"imbratiseaza superficialitatea la fel de usor cum cumpara o masina\"(ceea ce la drept vorbind nu mi se pare un act atat de ..facil),atunci tu,in calitate de occidental,faci distinctia dintre categoria careia ii apartii si cea careia ii faci retoric apologia imbratisand superficialitatea:acesta este un tip de paradox logic intalnit in eseul tau,prin urmare,afirmatia ta cade;pe urma,nu reusesc sa inteleg de ce faptul firesc ca lumea occidentala difera de cea orientala din n motive(genetice,istorice,geografice,etnice,etc)este o perspectiva deloc imbucuratoare;doar nu esti-permite-mi-francmason ce militeaza pentru omogeneizarea universala si centralizare,sau prospat iesit din sec.XVIcand evenimetul gutenberghian al stampei a determinat o cultura accentuat viziva,diluarea tactilitatii din limbaj si implicit vestita omogeneizare a societatii (deoarece caracterele mobile erau caracterizate de uniformitate)..cum aceste motive nu exista,si aceasta afirmatie cade;pe urma,faptul ca adaugi ghilimele numind \"profane\"caracteristicile erotism al culturii orientale si structura arhetipala a societatii nu atenueaza gravitatea afirmatiei;am observat ca-l citezi pe Eliade si ma intreb ce ai inteles tu din el daca sustii ca erotismul la orientali e catadicsit ca profan ,cand de fapt este un principiu de sacralitate(yng,yang,),asupra ritualurilor de unire tantrica si implicit a sacralitatii acesteia existand numeroase tratate antice..poate doreai sa vorbesti despre viziunea profana a occidentalului in ceea ce priveste ritualurile ce sacralizeaza erosul in lumea orientala..poi,as dori sa vad o analiza documentata a cea ce numesti\"filosofia surogat\"a occidentalilor,cand mari filosofi occidentali pe care e inutil sa.i reamintesc au facut istorie..poate filosofia ta personala este un surogat,dar daca este adevarat nu e logic sa generalizezi situatia atat de dramatic.\"filosofia occidentala a ramas inchistata in supersitii daunatoare oamenilor\"??anume?din pacate analistii (care analisti?)nu observa ca bagajul intelectual al[..]s-a imbogatit datorita interpretarilor repetate..da-mi voie sa-ti spun,ca un text in chineza e atat de dificil de interpretat din cauza suprapunerii de motive si a imensitatii trimiterilor,a dificultatilor ce constau in ceea ce priveste analiza manuscriselor in lizibilitatea caracterelor cu ortografii sincretice,ce apratin mai multor stiluri,astfel incat,multi interpreti se lasa pagubasi si se apuca mai degraba sa reinterpreteze filosofia occidentala.ca sa ajung la un final,atac si ultima ta precizare\"foarte importanta\"printr-o interogatie:ce anume este crestinismul,catolicismul in calitate de religii nu doar occidentale ci si universale,daca nu Filosofii religioase?

....si cum la sfarsit lipseste punctul acest text ar fi putut fi insailat in acelas mod \"ad infinitum\";eu personal,daca e sa citesc poezie ermetica ma limitez la un volum de poezie -insotit de comentarii suplimentare- de Mallarme:uzeaza structurile gramaticale si sinuozitatile sintaxei latine,iar cuvintele sunt astfel contextualizate incat nu pot fi cerebralizate complet,pentru ca sensul sau imaginea se refuza;aici,insa,avem artificiu,nu artefact;cu siguranta poate avea o valoare ..sentimentala pentru poet acest text,si valoare de material documentar pentru psihanalistul sau personal daca este sa-i studieze inconstientul,pentru ca imi rezulta ca exercitiu brut de elucrubratie reflexa a mintii prin intermediul automatismului mainii pe hartie;-\"scriu pe coala mainile,natura lor mecanica\"..pe urma,mania contemporana transimisa prin influenta a \"creierilor vopsiti\";nu mai stiu precis bine unde,am intalnit expresia\"creieri vopsiti in galben\"samd..noua ne vine dificil sa ne inhamam creierii la cursa vanarii cel putin a urmei semnificatiei pe care o pot avea versuri ca:\"relatia oarba\",\"reflexii durative\",\"spatiile vii\"etc,ecc,ecg si sa mai fim si satisfacuti cand la un moment dat(?)o vom putea pipai urland arghezian:este!

rectific segmentul:\"idee pe care am dedus-o logic din conceptul\",cu:\"pe calea argumentarii logice,plecand de la conceptul\";\"suferintele\"in locul lexemului schiop care fugureaza.

si eu sunt de la tara iar asta nu comporta deficiente de nici o natura;regret ca ai acordat textului meu valoare de atac la persoana in loc sa-l privesti ca ceea ce reprezinta de fapt:o combatere a unei idei;ideee pe care am dedus-o logic din conceptul de ego,ale carui actiuni sunt in mod necesar ego-iste deoarece apartin subiectului nu unei entitati universale;din cauza asta,in actul sacrificial al iubirii,actionam in virtutea altui ego-ism,fapt care duce la alienare,uneori grava(vezi \"suferintezele tanarului werther\"de goethe ,care au indus constiintelor usor influentabile de indragostiti ai timpului aceluia grava alienare in sinucidere);snob=afectare a r t i f i c i a l a pentru ca imitativa a unor comportamente si atitudini;maniera in care am scris eu insa-acest text si toate textele pe care le scriu in genere- imi e n a t u r a l a ca pielea,asa ca am sa te rog sa nu critici forma,ci Continutul;in legatura cu indemnul tau de a iubi cu adevarat,am sa-ti raspund citandu-l pe k.popper in replica catre filosofii idealisti din vol.II.al \"societatii deschise si dusmanii ei\":\"e posibil sa intelegem[despre ce este vorba]si totusi sa n u fim de acord\";daca totusi insisti,defineste-mi termenii vagi:\"iubire adevarata\" si pe urma voi putea raspunde problemei care te preocupa.
cu respect,

se (re)propune o teorie idealista a iubirii aflata la antipodul practicii r e a l e a acesteia;individul tocmai pentru ca in-divid este constrans sa se individueze in alti indivizi,dar nu prin segregare directa;iar chestia asta devine dificila si la nivel spiritual,prin practica asa zisei daruiri,a actului sacrificial.actiunile subiectului in sine poarta amprenta edificiului din care au fost emise,poarta deci amprenta egoului,sunt ego-iste cu n e c e s i t a t e;nu pot avea ca reprezentant si ca finalitate,scop o esenta universala,(ce ramane de stabilit ,infundandu-ne in metafizica ,daca si exista)ca umanitatea ci individul in-sine;mai multi indivizi alcatuiesc un grup comunitar caruia ii putem alatura un concept ca lumea,nu unul artificial ca umanitatea; si pe urma,se pretinde(nu neaparat nefondat)practica necesara(?) a sacrificiului;dar ce este de fapt sacrificiul?nu este o actiune in folosul altui ego,nu actioneaza egoul nostru in folosul ego-ismului altuia?ce sens are?cu egoul propriu ce trebuie sa faca?cine trebuie atunci-daca eu prin acest pseudo act de sacrificiu,servesc egoismului altuia-sa serveasca egoului(-ismului)meu?de aici in mod facil se deduce,ca individul prin practici de acest tip,se a l i e n e a z a,se pierde din vedere pe sine insusi urmarind(si actionanand in asensul)doctrinelor esentialiste ale umanitatii etice.cum spunea Antistene,combatandu-l pe Platon,el vede calul,nu cabalitatea;sa vedem care sunt trairile naturale (nu zic pure,pentru a nu cadea din nou in esentialism),tendintele originare /le ale omului ,ale individului,sa le cercetam si sa le amelioram(daca este necesar)conform unor necesitati reale ale omenirii reglementate istoric,nu in virtutea unor abstracte si idealiste(neprolifice)axiologii artificiale ca \"umanitatea\".pentru ca omenirea difera de umanitate,peripetiile realitatii difera net de reveriile idealistului pe coltul sau de perna;pe urma,omul nu este un punct material astfel incat angajat in dinamica iubirii sa nu varieze de intensitate si sa-i perpetuze mecanica la infinit;nu,omul este viu si se supune finitudinii,legilor indeterminarii si probabilitatii;cand datorita acestor motive sentimentul se stinge,motive umanitare nu sunt suficient de substantiale pentru a-l determina la refularea libidoului pe timp indeterminat,in speranta unei noi \"iubiri\";si daca o face,\"umanitatea\"musteste de bucurie la vederea unui nevrotic,cu impulsurile sexuale refulate?

ma asteptam sa citesc un comentariu la Freud;draga petre am invatat de la el ca sexualitatea este perversa polimorfa,in virtutea universalului principiu al placerii amendat istoric prin refulare de principiul economic al asa zisei rentabilitati a individului,cum spune H.Marcuse in \"Eros si civilizatie\";sexualitatea insemna in mod originar activitatea de a obtine placere din zone ale corpului,independeta fiind de instantele artificiale(morala,legaturi chiar filiale)construite de acel principiu diacronic si cerebral al rentabilitatii;Freud sugereaza ca sentimentele erotice relative la parinti manifestate infantil in complexele oedipice,(desi copilul trece prin mai multe faze de evolutie sexuala-faza orala,faza anala)sunt mai tarziu mascate prin asimilarea complexului si implicit depasirea sa.mai spune un lucru soc si anume ca primul act cu tenta sexuala din stadiul infantil de actul suptului la sanul matern,unde copilul probeaza mai mult decat satisfatia alimentarii.
deci intr-un cuvant iti recomand Freud,Stekel(un discipol)Anna Freud(chiar daca psihologie infantila)si Henri Marcuse.see you..

in incipit argumentezi(?)sau cel putin problematizezi torentialitatea cu care apar noi scriitori iar la afarsit intr un volte -face spui ca fiecare are dreptul sa spuna ce vrea independent de contexte exterioare.asta pentru ca acest asa zis eseu-daca imi permiti-nu a a fost construit pe o structura de baza primara.poate ploua afara si a iesit ca o ciuperca in gandurile tale si ai simtit nevoia sa o elimini.dar acest fenomen e similar celui pe care il critici;in plus-permite-mi-,faci un defect de logica numit generalizare pripita amalgamand intr o supa universala calitatea noii literaturi.asta pentru ca trebuie sa persuadezi prin intermediul unor argumente.iarta-ma,dar ma indoiesc ca ai citit absolut t o a t e noile aparitii de la targurile de carte pentru a formula o opinie atat de totalizanta.

o satira demitizanta a mortii si a modului in care acesta este perceputa in societate;a modului in care indivizilor nu le este suficienta carnala extinctie,ci prezinta pentru a fi total satisfacuti si necesitatea dezintegrarii artificialei eternitati a posteritatii:\"cel putin un singur semen m-ar dori disecat/minimalizat/anatemizat/anulat\".strofa a treia o gasesc magistrala in modul in care satirizeaza crestina dogma a raiului,comportand chiar analogii deloc fortate cu senzatiile personajului Roquentin din romanul\"Greata\" de Sartre.rutul,act sacrament in unele religii este proiectat in zoologic pentru a reliefa morbiditatea acestuia analoaga cu cea a descompunerii:\"si viermii vor viermui in rana/dand oaselor iluzia aurei in cautarea partenerului de rut\";\"mortul este cea mai civilizata faptura\" dar totusi,semenii l-ar dori disecat,conform absurdului,paradoxalului\"joc serios\" cu piciorul al sferei.individul nu trebuie sa fie \"anulat\" si \"anatemizat\",pentru ca superior stadiului lor terre-a-terre de\"idolatrie a gaurii de covrig si a fricii de 0\";nu,individul ca si in acceptia teoriei nietzschiene este suficient in sine,nu are nevoie de ameliorari.lamentul mioritic si fatalismul implicit este refuzat prin ironia versului:\"cotoii nu vor jeli la capataiul meu nici cainii dresati nu vor latra poezii\";insipidul,dejectia sunt corelate cu conservarea imaginara a tendintei identificarii optice a lucrurilor,ca manifestare a incapacitatii asimilarii conceptului mortii:\"reflexul ochiului scos de a se cauta in nevedere\".toata poezia are o atmosfera de implozie a unei disperari de volum 0 si densitate infinita,(gravitate de gaura neagra),de otiu plictisit.\" pipai lumina si nu pot sa strig:Este!\" se origineaza in versul\"vreau sa te pipai si sa urlu:este!\"apartinand unui psalm argezian si conoteaza sfortarea fara fine,organica nevoie de a transcende moartea:\"pipai lumina\".

din moment ce ne aflam intr-o epoca in care modul de a scrie (mai ales)poezie e mai liberal ,mai destructuralizat la nivelul incorsetarilor prozodice,imi pare ca si aceasta poezie se inscrie in randul celor care in interiorul textului trec in mod cu totul aleatoriu de la un registru poetic la altul,intr un mod care nu faciliteaza intelegerea lectorului ci mai mult exprimarea cadentei naturale a gandirii poetului.continutul textului imi pare usor diluat de inconstanta necesitatii prezentei iubitei-\"stai cu mine\",\"lasa-ma\";pe urma,\"pielea o sa mi se spuzeasca de bubele placerii\"induce senzatia ca eul poetic e ingretosat la gandul placerii pe care o va proba ,perceptia morbidului expierentei sexuale,a stigmatizatului izolat in insusi actul prin excelentza dual.prezenta stadionului imi pare decontextualizanta si prin asta improprie(vorbeam mai sus de trecerile inopinate de la un registru semantic la altul);tristetea e organica si emana din lamentul unei existente promiscue (pestera).

Nu stiu de unde aveam senzatia ca limbajul literar difera cu necesitate de limbajul licentios.Originarea acestei senzatii in mintea mea nu este problema principala.As dori doar sa inteleg pe baza caror principii se constituie de fapt un limbaj literar,daca exista categoriile pornografie literara si pornografie nonliterara(de mahala)-dincolo de faptul ca un limbaj licentios nu se refera doar la pornografie.In caz ca exista o valabila pornografie literara,as dori sa-mi indice cineva criteriile axiologice ale acesteia,astfel incat invat si eu sa apreciez cerebral astfel de creatii.