Poezie
Copacii
1 min lectură·
Mediu
Au ridicart copacii
mâinile spre cer
și îndurare cer
și ierare de păcate
pentru frunzele
de vânt împrăștiate .
Iar degetele, copacii
și le-au întins spre soare
să atingă zarea
să pipaie lumina
mângâiate de căldură
lui divina.
Și-au înfipt copacii
piciorele-n tărână
rugă înălțând
pentru iertarea noastră
când soarele apune
la fereastra .
Și trupul copacii, l-au pus
pentru noi chezăsie
veșnic să fie
mângâiere și speranță
ca ei reprezință
veșnicia -n viață.
19.10.2008
001.179
0
