Poezie
Povara
1 min lectură·
Mediu
Grea povară am avut
Când spinii mă străpungeau
Și viața din mine o luau,
Lăsându-mă mut.
Vântul puternic bătea,
Spinii tot îmi străpungeau
Crengile, ce îmi cădeau,
Dar un înger luminos venea.
Tresar din visul meu adânc,
De ce oare singur sunt
Pe acest negru pământ?
Dar tac și mă întreb în gând:
De ce îngerul meu cântă
Și pe toți încântă
Cu glasul lui divin.
Gânduri trec, gânduri îmi vin,
Eu tot cu povara mea rămân,
Singur în infinita mare
Învolburată de vântul care
Încet…încet dispare.
001.907
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ciulei Marian-Dănuț
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ciulei Marian-Dănuț. “Povara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ciulei-marian-danut/poezie/13905095/povaraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.