Poezie
Constrângere...
1 min lectură·
Mediu
Torent al consemnării mele
Mă pierd în nebulosul început
În glasul unei voci stinghere
La capătul unui aspru tumult.
Și-n ropotul umbrit al nopți
Cu-un serpuit ametitor
Dezmiardă înfățisări stinghere
Sărutul mort…o patimă…amor !
Mușcând ca un vampir însetat de sânge
Din fructul vieții ce a fost oprit
Cu patos inima-mi străpunge
Un călător...neîntâlnit.
Și-n ochii mei pierduti în lacrimi
El se cufundă parcă ar fi vrăjit
Dorind să-mi presare în privire sentimetul ce l-a lovit.
Eu mă opun, nu cad pradă amăgirii
E vis,e straniu,poate-i un mister
El luptă împotriva neîmplinirii
Eu însă vreau să mă afund în visul meu etern.
002.462
0