Despre autor
CNCirstea Nicolae
@cirstea-nicolae
0 urmăritori
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii...
În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși...
Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund.
Că am mai scris câte un vers fetelor pe-un colț de șervețel în crâșme, ori câte-o scurtă povestioară pe coli albe pe unde se nimerea, nu neg! Dar astea făceau deliciul prietenilor ori foarte apropiaților cunoscuți. Adică, domestic!
Născându-mi-se prunca și, ulterior, mergând și ea la școală, învățătoarea i-a descoperit ceva talent în ale scrisului. Atunci am zâmbit!
Dar zâmbetul n-a fost de durată...
Eu mă lansasem de ceva vreme în afaceri, dar criza recentă m-a trântit atât de rău, încât mi-am căutat salvarea cu un ultim magazin tocmai în orașul de baștină. Departe de familie.
Atunci s-a întâmplat să aflu de Concursul Național de Povești ”Ion Creangă” de la Iași. Era 2011.
Știind că are potențial, mi-am îndemnat prunca să scrie. Și a scris, dar nu mi-a plăcut scrierea. Am rugat-o să mai scrie una. Și-a scris fata, dar iar nu mi-a plăcut și am atenționat-o că un concurs național nu e o leapsă jucată cu colegii de gimnaziu. Și ea a plâns. Am plâns și eu, că nu eram aproape, s-o încurajez și s-o îmbunez. I-am spus să renunțe, că vor mai veni concursuri. Dar ea n-a renunțat. La câteva ore de la ultimul dialog m-a sunat și mi-a spus că va mai scrie o poveste doar dacă intru și eu în concurs. Interesantă provocare. Nici nu știu dacă ideea a fost a ei, a nevestei ori a soacrei. Că prea dădusem mult din gură a critică și prea puțin demonstrasem în construcție... o fi fost provocarea trinității!
Am ridicat mănușa, că altfel cum puteam să rămân tătuțul atoateștiutor și am intrat în concurs. Firește, competiția presupunea categorii distincte de vârstă: adulți și copii. Pricepură-ți, nu? Știam eu!!!
Ei, bine, minunea s-a produs... Prunca mea cu acea ultimă poveste inventată din furie a luat cel mai înalt premiu la categoria copii! Și tat-su, recte, subsemnatul, m-am lipit la Premiul Uniunii Scriitorilor cu a mea ”Poveste cu cap”.
Apoi am bătut la poarta voastră...
De-atunci am scris cu mai mult curaj. Am început să mă dau spre citire și pe varii alte site-uri. Dar prinsesem gustul concursurilor și când am aflat că nu mai pot concura o dată ce m-am expus chiar și în virtual, am devenit mai restrictiv. Am ales ca întâi să concurez și-abia apoi să postez pe internet.
Ei, bine, să nu vă plictisesc cu rânduri fără rost, de la prima izbândă am mai izbândit:
Marele Premiu ”Eusebiu Camilar” la Festivalul - Concurs de Literatură ”Rezonanțe Udeștene”, ediția a XIX-a - Suceava, mai 2014;
Premiul I la Concursul Internațional de Proză Scurtă "Peregrinări", organizat de Centrul de Excelență pentru Promovarea Culturii Românești - Dublin (Ir) - noiebrie 2012;
Premiul al II-lea la Concursul Național de ”Proză Alexandru Odobesu" Ediția a XXXII-a, Călărași, – decembrie 2012;
Premiul al III-lea la Festivalul Național de Literatură "Marin Preda" și Premiul Revistei "Caligraf" pt. proză scurtă, octombrie 2012;
Locul al III-lea la Concursul de Proză Scurtă "Desculț prin cetate", noiembrie 2012;
Premiul Revistei "Mișcarea Literară" la Festivalul Național de Literatură "Vasile Lucaciu"- decembrie 2012, așa, de consolare, că mi-au condiționat acordarea (marelui premiu, oare?) de participarea la festivități, fără a-mi deconta transportul și cazarea... (frumos și ospitalier de-a dreptul, nu?!);
Mențiunea I la Concursul de Proză "Scrisoare către Eminescu", iunie 2012”, care nici aici nu s-a bucurat de prea mare succes; dar nu-i bai, mi-ar fi plăcut ca exigența agonia.ro să se fi pronunțat și pe scrisele celor ce au fost puși înaintea mea; hahaha, cred că măcel făceați(!);
Finalist la Concursul Național de Literatură "Rețeaua Literară", organizat de site-ul cu același nume în parteneriat cu Ed. Tracus Arte, sub egida Uniunii Scriitorilor din România - septembrie 2012”;
Antologat cu epigrame în Antologia "Romeo și Julieta la Mizil", ediția 2011-2012 și, zice-se, 2012-2013;
Alte premii și participări la concursuri organizate de varii site-uri literare ori reviste de profil cu a căror înșiruire nu vă mai obosesc. Nu vă obosesc și numai pentru că, firește, calea mi-e deschisă! Și-a privi gândesc că pot...
Țineți aproape, Nic e viu și scrie!
Vezi profilul