Aho 2013
Aho, aho, drăguții mei Mioritici pui de lei Și voi mândre româncuțe Iubitoare și drăguțe, Anul nou vă dăruiască Viață plină, boierească, Sănătate, minte bună Și-a izbânzilor cunună! Ia mai
Zilele de pe urmă
Ziarele respirau atâta ură încât Tonetele crescuseră ca niște ciuperci atomice Și trecătorii Alegeau strada în locul trotuarului, Mașinile claxonau Dar își luau ofrandă aleatoriu Și boturile
Puterea gândului
Bătrân și hâtru, un cartof Stătea în sac lângă confrați, La faptul că vor fi mâncați Gândea, rotundul filozof. Și-atunci, cu ură a strigat: Eu nu pot deveni mâncare! Eu am tuberculul mai
Ale lui
Ce rost să aibă țăranul din dosul tarabei Ce postulează cosmogonii subatomice Prin simplă decupare a sinelui din tot? Legumele lui sunt astre desprinse de sus, Din susul convențional și
Meditație
Am pus zăvorul. Punct. Degeaba degringolate migratoare Zgârie în cristalinul meu cu ciocuri de cuarț, sunt un sistem închis. Nebunia-mi arde biblioteci interioare, Foamea mi-o sting cu minele
Certitudine
Mi-e cât se poate de clar, Nu pricep poezia modernă Și rufele râd la soare Și copiii cer mâncare. Dincolo, pe tejghea, în cafea Chipul meu negru nu-mi mai zâmbește Obosit de albul
