Ploaia de August
Când plouă-n august, vara tace Și norii spală vechiul drum, Din țărna arsă se desface Parfumul gliei, viu acum. În curtea goală, o găleată Păstrează cerul răsturnat, Iar frunza viței,
0
0
Eu
Eu care zambind plageam, Ziceam in sine-mi nestiutor: Iata-te razi om nebun! Ochii de-atata plans nu te dor? Si in hohotu-mi patetic, Eu care vroiam doar sa cant, Iata grijile si mania,
0
0
Anomis
Te simt ca adierea noptii, Te ating dar nevazuta esti. Te vad cu ochii mintii, Te am dar imi lipsesti! Imi esti atat de aproape, Ma-nvalui in mireasma, Ma uit la tine poate, Dar pieri ca o
0
0
Toate cele 3 poezii sunt incarcate
