Poezie
Te-am văzut…
acel tablou nocturn…
2 min lectură·
Mediu
Astăzi,îndată ce-am intrat pe ușă,
A mea inima-i numai cenușă.
Ochii mei firavi și verzi
Au văzut acei doi ochi blue,rotunzi.
Din ochii mei lacrimi au început să cadă jos,
Al meu nas încă simte acel miros,
Acel puternic sentiment încă mai arde
Și încă el cu tine…corespunde.
Tabloul pe care împreună noi l-am pus,
Pe noi în abis acum ne a dus.
Mai vreau să-ți simt acea atingere blajină,
Sub care mă simțeam atât de feminină.
Acel tabloul,el iubire mie îmi inspiră
Și în minte acele amintiri mi-le înșira.
Mesajele de pe pereții goi acum,
Inima mi-o transformă în acel negru scrum.
Poate tu astăzi ai uitat de mine și de noi
Și de ale mele buze calde și noi,
De acele tandre mângâieri în miez de noapte,
Dar și de acele firave șoapte,
În care ne spuneam atât de intens cuvinte și săruturi
și care astăzi s-au transformat în mii și mii de fluturi.
Chiar dacă tu mă vezi pe stradă singură și tristă,
Nu mă face să mă simt ca o artistă,
O artistă care ți-a pictat de suflet durere și amărăciune
Ca și inima mea-i ca un tăciune.
Nu te uita adânc în ochii mei plăpânzi și uzi
Și nu-ncercq de mine tu să te ascunzi.
Ascultă-mă puțin și uită mă-n abis,
Iubitule,iubirea mea s-a stins…
00614
0