Poezie
Evaziune
1 min lectură·
Mediu
evaziune
evaziv
intru cu bocancii
în râul glasului
trupul se sfărâmă ca o
statuie prăbușită
antiteză sinteză
a eului
fugind de eu
ca niște cerșetori
copacii își întind
brațele
le arunc fotografii
alb negru cu
viața
am realizat filmul
subestimată intensă
eroina principală abia
se naște din sine
se desprinde de sine
devine cineva
ea devine apoi el
iubitul
și-i poartă sufletul
ca pe o cămașă cu
nasturii smulși
și îmbrăcată pe dos
posibil
preferințele nu se
discută
doar se tranșează
ca un pui de gând
căruia-i smulgi aripile
și-l arunci să zboare.
00653
0
