Poezie
Nu știu de ce
1 min lectură·
Mediu
nu știu de ce
soarele plânge
lacrimile galbene se
scurg prin crăpături și
ajung în mine
orașul pare atârnat de cer
prin mine circulă
mașini
cutremure
furtuni
mă izbește viața
și ricoșez
mă lovesc de un bloc
părăsit ca de un mormânt
din fiecare cotlon
ochi de vietăți moarte
mă țintuiesc
se agață de mine ca
niște șerpi flămânzi
care-mi devorează trupul
mă smulg din realitate
alerg dintr-un film în altul
mă împiedic de mine și
cad tot în mine
nu știu de ce
soarele plânge.
00787
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cioban Stela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat