Poezie
Iluzia
1 min lectură·
Mediu
iluzia coaptă ca un măr
în care îmi înfing dinții
iluzia că realitatea se
ascunde în îngândurarea mea
și pândește
timpul momentul clipa
să explodeze
să facă praf stelele
adun în palme rămășițele
visului și sorb din ele
realitatea este călăul destinului
care-mi decapitează clipa în
care am închis eternitatea
zboară peste adevăr păsările
dorinței
vânez farmecul vieții
fermecătoare speranțe se
nasc zâmbitoare.
00772
0