Poezie
Nicăieri
1 min lectură·
Mediu
mă întorc înapoi în
văgăuna timpului
trecutul mort îmi face
cu mâna
privesc mortul în față
în spate
pe laterală
chestiunea e lăturalnică
ca o cărare care
șerpuiește spre nicăieri
un nicăieri care țipă
din toți rănunchii
ia-mă cu tine
ia-mă oriunde ai pleca
cu țintă sau fără
ia-mă de mâna cuvintelor
și târâiește-mă după tine
prin praful de stele al
nopților
prin praful de speranțe al
zilelor
printre oameni morți
printre oameni aproape vii
printre
citesc printre cuvinte
peste cuvinte
dedesubt deasupra
citesc în stele
în lună
în ape
îmi strivesc privirea de
o floare
orhideea nu are parfum
spunea cineva
nu are dacă nu îi cumperi
parfum Armani
și are.
00843
0