Chitul Grigore
Verificat@chitul-grigore
„EXCELSIOR”
n.16.12.60,Năsăud Inginer,Căsătorit, 1 copil Pasiuni:literatura,rebusul,șahul. e-mail: bug_goe@yahoo.com Publicare în antologii: "Epigrame alese",Antologia epigramei românești îngrijită de Giuseppe Navarra, Editura Facla, Timișoara, 1985. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România (din 2013).
Cornel!
Prin sintagma ”greșeala inerentă” m-am referit la păcatul originar, provocat, după cum se știe de Eva, fapt care i-a adus o notorietate perpetuată până în zilele noastre.
Desigur, dacă despre ”eternitatea” aceastei povești despre Eva nu putem fi siguri, despre ”permanența” femeilor de poveste care ne înconjoară nu există niciun dubiu.
Pentru o mai bună înțelegere a acestei epigrame, postez și traducerea ei în limba germană, făcută cu ocazia festivalului și pe care am primit-o astăzi.
Pe textul:
„Epigrame trimise la Craiova - 2014" de Chitul Grigore
Pe textul:
„Epigramele de la Concursul ”Traian Demetrescu”, Craiova, 2014" de Gârda Petru Ioan
Felicitări, Nae, pentru premiul obținut!
Pe textul:
„Chișinău-2014" de nicolae bunduri
Felicitări pentru premiul obținut!
Pe textul:
„Linxul și castorul" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Plecat-am nouă din Vaslui și ne-am întors mai mulți!" de Gârda Petru Ioan
RecomandatTotal de acord
Gîndesc cu tine, solidar:
Cum n-ai tendințe hidrofile,
Vreau crezul tău cel "singular"
Să fie de vreo două kile.
Constantin Iurascu Tataia
Promisiune electorală
Problema nu e cu “ udatul”,
Căci ostenela nu e vană
Iar dacă iese candidatul,
Ea se transformă-n... damigeană!
Pe textul:
„Epigrame trimise la Târgu Jiu - 2014" de Chitul Grigore
Pe textul:
„Calități și defecte" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„Epigrame trimise la festivalul de la VAMA" de Florin Rotaru
Despre modul de jurizare de la Viseu, pot să adaug, în plus, că, după cum se poate observa, în ultimii ani, Lucian Perța a delegat altor centre epigramatice (Iași, Cluj-Napoca, Tg.Jiu ) jurizarea manuscriselor, pentru a evita discuțiile asupra competenței și probității membrilor juriului. Se pare că nicio metodă nu e perfectă...
Pe textul:
„Festivalul Zâmbete în Prier – 2014" de Gârda Petru Ioan
RecomandatPe textul:
„Sinistrații veseli din Mizil" de Dan Norea
E greu de estimat, cât timp nu știu:
E chiar produsul rațiunii pure
Sau doar un vânt... sub cod portocaliu?
Pe textul:
„Epigrame trimise la Mizil - 2014" de Chitul Grigore
Pe textul:
„De la Mizil" de Vali Slavu
Pe textul:
„Plugușor pentru politicieni" de Gârda Petru Ioan
Idei mai bune, cu toptanul,
Iar editoarei Nia Reiter
Urări de “ La mulți ani “ și... weiter!
Pe textul:
„La mulți ani!" de Eugenia Reiter
RecomandatCe nu stă-n Banca lui, frecvent...
Să aibă contul plin tot anu’,
De poante bune,... Orășanu!
Pe textul:
„(Auto)Dedicații – Răvașe colegiale de Anul Nou" de Laurențiu Orășanu
RecomandatPe textul:
„Volumul cîștigător al celei de a treia ediții a Concursului de debut organizat de Grupul RO KU" de Corneliu Traian Atanasiu
RecomandatPe textul:
„Poemul de mătase" de Cristina Rusu
RecomandatÎncerc să dau și câteva explicații, ca urmare a criticilor d-nei Magdalena Dale, o specialistă în domeniu, și care, firește, m-au pus pe gânduri:
1.Acest grupaj, așa cum arată și subtitlul, contine atât senryu-uri cât și haiku-uri( cel puțin asta a fost intenția mea). Grupajul, dupa cum arată și titlul, a fost trimis la festivalul " Fascinația mării " – 2013 de la Constanta, și din acest motiv l-am postat integral, în această formă, pentru ca cei interesați să-l poată vedea și, eventual, compara cu lucrările altor participanți. După părerea mea, singurul haiku autentic ar fi al 5-lea, restul fiind senryu-uri.
2. Întrucât eu nu sunt un teoretician în domeniul haiku-ului, am să redau, cu speranța că vor fi utile și altor haijini începători, câteva citate din prefața și notele din “Antologia de poezie clasică japoneză, Tanka-Haiku ” , realizată de Ion Acsan și Dan Constantinescu, Editura Știintifică și Eciclopedică, București, 1981.
Referitor la senryu: “ Tradiția epigramatică a “ haikai-ului ” va fi reînviată în secolul al XVIII-lea de Karay Senryu (1718-1790), care a renunțat la așa-zisul “ kigo ” (cuvântul ce indică anotimpul) și a folosit oralitatea, redând tristihului ascuțișul său satiric.” (pag.24), senryu-ul fiind “ un haiku umoristic, mai dinamic și concentrându-se aproape exclusiv asupra vieții și raporturilor umane...” (pag.127).
Referitor la haiku: “ Mijloacele de care se folosește haiku-ul pentru atingerea scopului său - o stare limită dintre poezie și semnificație, în care, în urma unei “ iluminări temporare”, noi, cum se exprimă Blyth, “ pătrundem viața lucrurilor ” așa cum sunt în ele însele și pot să reflecteze în conștiința noastră, dacă înțelegem să eliminăm balastul contorsionat al ideosincraziilor eului, proiectând asupra realității “ umbre și lumini ” deformante și mistificatoare - tind să realizeze acea simplitate descumpănitoare, transintelectuală, epifania înrudită cu inocența copilului (Basho: “ Cautați-mi un copil de trei ani să-mi scrie un haiku!” ) prin înlăturarea a cât mai multor cuvinte dintre motivul inspirației și cititor, fără, bineințeles, ca aceasta să ducă la uscăciune și schematizare, ci la un spor de pregnanță și nemijlocită vioiciune. Dintre figurile de stil, singura care și-a câstigat un drept de cetățenie incontestabil în cuprinsul haiku-ului este elipsa, pe când metafora, metonimia, personificarea, comparația survin arareori și chiar deloc in realizarile majore ale genului. ” ( pag.172).
Pare complicat? Așa și este...
3. Plecând de la aceste premise teoretice, care sper că nu s-au perimat între timp, vă propun să luăm pe rând fiecare poem din acest grupaj și să-l analizăm:
o lopățică
în movila de nisip –
alt vas dispărut
Primele două versuri ale acestui senryu sugerează o imagine foarte obișnuită pe plajă, jocul unui copil în nisip, diminutivul “ lopățică ” fiind de fapt cuvântul cheie, care sugerează și vârsta utilizatorului dar și anotimpul (deși nu e obligatoriu), pentru că de regulă joaca în nisip pe plajă se face vara. Cum ar fi sunat : “ o lopată sau o cazma în movila de nisip “ ? Este evident că diminutivul era obligatoriu aici. Ultimul vers aduce umorul și ironia necesare unui senryu, expresia având un sens dublu: dispariția unei jucării ce reprezintă un vapor sub movila de nisip, dar în același timp o aluzie la dispariția unui alt vas din flota pe care nu o mai găsește nimeni astăzi...
miros de alge –
la malul mării câțiva
omuleți verzi
În acest senryu umorul se bazează pe sintagma “ omuleți verzi “, care are din nou două sensuri: copiii neastâmparați acoperiți de algele aflate în mare dar și o aluzie la apariția unor aliens mici și verzi, așa cum toți copiii își imaginează că sunt extratereștrii. Din nou diminutivul este obligatoriu, după părerea mea.
castel de nisip –
un colac de salvare
pentru prințesă
În acest senryu umorul se bazează pe discrepanța, dintre liliputanul castel de nisip de pe malul mării și colacul de salvare aflat alături, pe care viteazul constructor, transfigurat în Făt-Frumos, îl păstreaza pentru prezumtiva prințesă aflată în captivitate.
două codițe
în aerul tremurător –
fata morgana
În acest senryu umorul se bazează pe iluzia optică datorată devierii razelor de lumină la trecerea prin straturile de aer aflate la temperaturi diferite. Din silueta fetei nu se văd cu certitudine decât cele două codițe, mult iesite în părțile laterale ale capului, cu aluzii evidente la ce ne sare-n ochi atunci când privim o fată și la imposibilitatea găsirii idealului feminin... Din nou diminutivul este folosit corect, după părerea mea.
cuibul berzelor
din nou neîncăpător –
cer senin spre sud
Primele două versuri ale acestui haiku sugerează ciclul de viață anual al berzelor care, după întoarcerea din țările calde, depun ouă iar apoi își cresc puii care ajung până în toamnă aproape la fel de mari ca adulții, toata familia ramânând în cuib până în ultimul moment. La o scară temporală mai mare, acestă golire și umplere a cuibului, pare însăși pulsul vietii, care marchează scurgerea inexorabilă a timpului. Ultimul vers, sugerează momentul apropiat și mult așteptat al plecării atavice a berzelor înspre un paradis luxuriant, într-un moment doar de ele știut, care ține cont de condițiile climaterice dar și maturizarea puiilor, conditie obligatorie pentru supraviețuirea în acest lung periplu. Juxtapunerea planurilor este bine conturată, dupa părerea mea.
lângă minaret
câțiva cactuși rătăciți –
durere-n genunchi
În acest senryu umorul se bazează pe întelesul dublu al sintagmei “ durere-n genunchi “ , senzație care poate fi provocată de poziția de rugăciune îndelungată dar și de “ cactușii rătăciți “ care au putut zgâria genunchii dreptcredincioșilor, adjectivul “rătăciți “ avand și ele doza lui de ironie, tinând cont de înțelesul său echivoc: aflați întâmplător acolo, pierduți în deșert, și eretici, rătăciți de la calea cea dreaptă.
Pe textul:
„" Fascinația mării " - 2013" de Chitul Grigore
Pe textul:
„Tg-Jiu - Cănăvoiu, 2013" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„"Marea și oamenii ei"" de nicolae bunduri
