Poezie

vis de iarna

o altfel de declaratie

1 min lectură·3 februarie 2003

Mediu

VIS DE IARNÃ

Măturasem târziu

în albii fulgi de zăpadă

Numele tău.

În oameni de-omăt

ce se nasc dintr-o stea

căutam cu un suflet prea nins

Soarele meu.

Pe sub clinchet de brad

scârțâiam în pași adormiți de cu vânt;

căutam un alb insolent

să te cânt.

În oase-mi se lasă un dor,

din pământ...

Să mă chemi

pe umeri de reni

să te-alint.

În visul ce ninge iubire în noi

troienele fac trecători

peste timp.

munții se pleacă,

văile cresc,

copacii se-ngroapă,

stelele albesc...

până și fulgii de-omăt

ne iubesc !

002.714

chis miriam. “vis de iarna.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/chis-miriam/poezie/35886/vis-de-iarna

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.