autodenunț

ca un actor solipsist ce a uitat un rând eu caut versuri când încerc să îmi înfrân tentația răpirii sau pofta de omor uneori sunt ca un cernobîl dar acum... mai poate fi un împăcat făptuitor!? te pipăi ca un șarpe căutându-ți gustul de timbru pentru țările îndepărtate în partea stângă vreau să te așez pe plicul cu amintiri din semne decupate le aranjez deja... știam adresa ce ne poartă plutind printre minuni din lumea toată să le privim atenți cu soarele aprins acum valoarea mea-i a celor care m-au atins căci fără tine sunt obiectul de muzeu încet lipește-te și vom zbura mereu