Trecut

1 min lectură·10 decembrie 2009

Mediu

Mă uit la luna nouă;

E ceață și iar plouă.

Mi-e foame de lumină,

De bolta cea senină,

Să zbor iar în adâncuri

Cutreierând pământuri

Și vremi de mult uitate.

„Mi-e dor!”, da-i prea departe

Trecutul de prezent

Și aerul absent

Durerea-mi înfioară.

Ea face să apară

O lacrimă fierbinte.

Nori; îmi stăruie în minte

Parfumul de-altădată,

Tot ce-am trăit odată.

Dar a rămas doar fumul

Și, dulce, tot parfumul.

022.834

Catrina Ioana-Diana. “Trecut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catrina-ioana-diana/poezie/13918606/trecut

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Sincer... poezia ta ma dus cu gandul spre iubirii de mult uitate, e placut sa mai colindam si-acele gandurii. Felicitari! Budurisan

E frumos să îți aduci aminte din când in când de tot ce a fost frumos și să retrăiești un pic din acele vremuri trecute.
Mulțumesc pentru trecere!