cătălina vieru

Pai, cam ai dreptate, Andreea,
Sunt geloasa,n-am ce face;
Nu-i vorba aici de peia,
Insa Luchi chiar ca-mi place!

Eu tot numar si ma mir:
Dincolo erai cu peia, aici luchi te-asteapta,
Nesatula esti, mai, fata!

Ce fel esti tu, ce barbat,
Daca nu ai profitat?
Ea in brate te tinea,
Tu:\"Suntem prieteni, nu-i asa?\"

Nu asa se face treaba,
Ci cu buze, fara graba,
\"prietenie\" nu mai e
Cand doamna cere...dragoste!

Diana, de cand iti citesc textele, pot sa spun ca evoluezi rapid in a exprima sentimente. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure. Poezia de fata mi-a lasat gandurile ratacite pe alei incovoiate, cand incercam sa deslusesc rostul iubirii... Te citesc in continuare. Cu drag,

Asta da! Cea cu \' fii blestemat\', mai putin pe gustul meu-tema. Ceasul desteptator, subiect de inspiratie? \"Orice poate fi sursa de poezie, atata timp cat emotia poetului e sincera\"..Deci, daca chiar te-a enervat si speriat sunetul lui...Dar asta e chiar geniala! Plecaciuni.

Costin, eu ma simt vizata, ca stiu sa valsez. Poezia ta are o idee geniala(de remarcat pantofii de sare si spargerea lor ipotetica). Dar cred ca ar fi fost mai usor de..\"digerat\" daca nu ai fi adus in discutie melodiile respective. Am inteles ce ai vrut sa evidentiezi. Dar strica Poezia poeziei. Te urmaresc. Cu drag,

Haide că iar mi-ai adus zîmbet pe buze. Multumesc pentru frumoasele versuri. Să știi că și pe mine m-a mirat ce controversată și vizionată a fost poezia respectivă; nu ăsta fusese efectul prezis de mine într-o noapte fără inspirație... Dar, deh! Dacă vrei să scrii și te încumeți să te afișezi, mai și riști. Pînă la urmă ne-am lămurit-care pe cine a apucat- ce a fost cu poezia respectivă. Să mă aplec și asupra ultimelor tale creații, începînd de la textul mai sus postat, și terminînd cu “Somnul rațiunii naște monștri”. Nu am nimic de criticat. Poezia (mă) încurajează, epigramele aduc zîmbet, totul e așa cum trebuie să fie. Te citesc în continuare cu plăcere.

Absolut deosebita poezia ta. Stiam eu ca se poate!:)
Am doar 3 mici sugestii legate de forma si eventual gramaticale. Le primesti? Am sa ti le dau acum si vedem noi mai tarziu daca le-ai folosit,ok?
1.La versul al doilea din prima strofa, se pronunta greu:\"obsesie iar\"-ie/ia. Inlocuieste \"iar\"-ul cu o virgula, ca sa eviti alaturarea asta greoaie de vocale fara sa folosesti tot\"si\".
2. La primul vers din strofa a doua, cred ca ai uitat un cuvant, sau, poate nu inteleg eu...\"De ce când avem facem acte smintite?\" Cand avem...ce?
3.Ultimul vers din strofa a treia:\"Acei păzitori care nu i-am aflat...\". dpdv gramatical, se foloseste \"pe care nu i-am aflat\". Daca ti se pare ca nu suna bine(mie nu prea imi place ca se repeta \"p\"-pazitori, pe.Si se pierde masura versului), imi mai permit o sugestie:\"Acei pazitori ce nu s-au aflat\"-de nimeni.
Sa continuu cu laudele: imi place mult intreaga poezie: intrebari care ne framanta pe toti, pe unii mai mult decat ar trebui, intrebari care alunga somnul, desi suntem constienti ca nu vom gasi raspunsul... Si preferata mea e ultima strofa;absolut geniala!Multumesc pentru placuta lectura si astept noi creatii. Cu simpatie,

Mie mi s-a parut cu totul deosebit textul tau. Nu ai scris nimic nou. Nimic care ar revolutiona poezia. Dar ne-ai amintit atat de multe! Iti multumesc mult pentru asta. M-am regasit in totalitate in doua dintre aforismele(?) tale:
\"Ce bine m-aș simți dacă durerile mele ar putea vindeca durerile altora…\"
\"Tristețea care m-a cuprins azi e reversul bucuriei ce am avut-o ieri. De ieri până azi au trecut ani.\"...

De obicei nu citesc proza pe site, mai ales daca e lunga. Dar uite ca am facut o incercare. Textul de mai sus mi-a provocat fiori pe sira spinarii, la propriu vorbind. Ca text, ai mici greseli-litere lipsa,etc-din neatentie, cu siguranta. Foarte,foarte interesant finalul-lasi fiecare cititor sa creeze propria continuare in mintea sa.
Referitor la experienta fetei, daca este reala(adica, nu un viol metaforic), ai descris-o cum nu se poate mai bine. foarte multe femei sunt abuzate fizic, si cu freu se mai ridica. Ea a avut noroc. Multe raman frigide si poarta o ura subconstienta oricarui barbat. Ea si-a sters ranile si s-a abandonat iubirii.
Singurul lucru care nu imi convine este reactia lui Alexandru, care nu mi se pare cea tipica unui indragostit. O iubea si totusi se sperie de prima lovitura? Ce fel de iubire e asta? In loc sa inteleaga si sa ii stearga lacrimile cu iubire, el se simte jignit si se simte victima? De acord, ar fi trebuit sa ii spuna de la inceput. Dar, tot nu mi se pare \'din iubire\' reactia lui. Atunci cand vezi ca persoana pe care o iubesti e ranita-si nu neaparat de tine- ti se frange inima de durere. Cum poti pleca?...

Mantuirea exista in Hristos. Greseala de dactilografiere.

Am impresia ca vorbesti exact cum vorbeam eu acum cateva luni. Marius, o sa stii si atat. nu stiu cum. Roaga-L in continuare sa ti se arate. O va face! Mantuirea exista. In ristos. Atunci cand ajungi sa Il iubesti ca si cum ar fi parte din tine, atunci cand chipul Sau iti va modela comportamentul, atunci ai sa simti ca te iubeste. El te iubeste si acum, dar esti prea orbit-cum fuseram multi dintre noi, si cum am fi ramas, fara mila Lui-de realitate. De palpabil. El este dincolo de asta. El poate sa ti se arate foarte bine, doar nu crezi ca Ii este greu... Dar te vei intreba atunci\"Daca a fost plasmuirea imaginatiei mele?\". El are rabdare. infinita radare cu fiecare dintre noi. Ai si tu putintica rabdare si incredere in Mantuitorul tau.
Chiar ma rog pt tine. cu simpatie,

De sters prafu-n urma ta?
Vad c-asa cam merge treaba
Ne lasi pe toti in spate
Prin aste catrene stilate

Vad, viteza nu-ti lipseste
Nici in ritm, nici in concept,
Mai c-as vrea sa iti accept
Propunerea, dar chibzuieste!

Nu ma face sa regret
Si sa ma agit degeaba,
Ca nu asa va sta ea, treaba!

Felicitari pentru nivel!(era si cazul) Te citesc in continuare. cu drag,

Mi se pare ca tu cresti in doua saptamani cat altii in ani...Poeziile tale evolueaza pe zi ce trece si te citesc din ce in ce cu mai multa placere si interes. Desi epigramele nu sunt mereu pe gustul meu, aceasta auto-critica pe care o adopti, starneste umorul. La multe creatii inainte!

Phiu! Sa ofer multumiri sefului tau?

Foarte interesanta lectia de geologie, filosofie, sau ce e, de fapt? In orice domeniu se incadreaza, ti-am impartasit \"magnifica traire\', privindu-l prin ochii tai. Versurile favorite:
\"Schimbam ziua cu noaptea, magnifică trăire...
Când ziua era scurtă, ea noaptea o lungea
Daca se-ntindea ziua, și noaptea se scurta\", si
\"Și-așa pamântul nostru, la șaptezeci de ani
E cât minutul nostru de viață, de profani.\"
Nu te-ai simtit neinsemnat si rece, fata in fata cu Pamantul?

Marius, te intelegem, nu iti face griji!Stiu ca e greu. Si stiu ca ai impresia ca vorbesti de unul singur cand i te rogi. Dar nu e asa. Aceeasi persoana mi-a spus ca Dumnezeu ne cauta pe noi, si nu invers. El sta,El asteapta sa Ii deschidem usa. Ramane doar sa auzi bataia. Si cred ca ai auzit-o. Sunt sigura ca e doar o chestiune de timp. Rabdare, rugaciune, si vei vedea rezultate!
Toate cele bune,

De cate ori mi-au trecut prin cap aceleasi intrebari si aceeasi \"aparenta\" solutie ca si tie! Ne-a scris o scrisoare-dar aceasta nu are rolul de a te convinge ca exista, ci, dupa ce crezi asta, iti spune ce sa faci ca sa te reintalnesti cu El. Eu iti spun ca exista. Si stii si tu asta. El este Iubire,Iertare, Rabdare. Astea nu sunt doar vorbe in vant: te va iubi vesnic indiferent cat vei gresi, te va ierta ori de cate ori I-o vei cere, si va avea o infinita rabdare sa te intorci la El. Daca Ii ceri sa ti se descopere, o va face. Ai si tu macar o infima parte din rabdarea Sa. Intrebam pe cineva\"si daca nu exista, la ce imi foloseste faptul ca sunt un om bun?\"Si mi-a zis\"iti va aduce liniste sufleteasca\". Si asa este. De cand Il cunosc, de cand mi S-a descoperit, mie!, un umil si pacatos muritor, sunt fericita cu adevarat, iubesc si iert. Si daca nu ar exista, ce as avea de pierdut? Dar daca imi iau viata si totusi exista, oare nu voi pierde eu cea mai mare sursa de fericire?
Am sa ma rog pentru tine, Marius. Ai sa Il gasesti,sunt sigura!

Mie imi place poezia ta, in sensul ca e draguta, exprima un sentiment real, frumos transpus in versuri. Nu cad pe spate, dar nici nu ma lasa rece. Singura chestiune-bizara- sunt urmatoarele franturi de versuri:\"purta o dimineață pe umărul stâng,/iar umărul drept nu-l avea la el.\"Mi se pare foarte aiurea;e ca si cum ai spune:pe unul il chema ion, pe celalat il chema maica-sa acasa. Adica, nu mentii ideea si referitor la umarul drept.Puteai sa zici \"era gol\", sau \"acoperit de vant\", sau ce altceva iti trecea prin minte pentru a spune asta. si apoi, o greseala survenita din oboseala, sau neatentie, repeti\"din\", la versul\"cu pata verde din din ochii tăi căprui.\". In rest,e totul ok.

Sa stii ca e chestie general valabila si experimentul tau nu e nici primul nici ultimul de acest gen. uita-te numai ce titlu(titlul ca titlul, dar sa vezi continutul) unora din textele de la subiecte fierbinti. Sunt mesaje personale, cuvinte insirate fara sens,da,da, inclusiv textele mele care au trecut pe acolo, nu erau decat aberatii incandescente. Poate asta atrage. Arta pentru arta nu se face, dar nu e vina site-ului, ci a sistemului cultural in general.
Pe de alta parte, poezia care a primit steluta-si acum gandesc obiectiv- a fost diferita si superioara calitativ(dpdv al normelor poetice generale) fata de celelalte pe care le afisasei. Doar de o saptamana esti membru? Eh, multe inainte si simte-te liber sa scrii ce iti trece prin cap, fara sa cauti metafore si figuri simandicoase.
A ta cititoare fidela,
Catalina