Se-aude vântul foșnind printre nori
și ploia stă gata sa ude pământul.
Cioburi de lună privesc către noi,
Citindu-ne, parcă, privirea și gândul.
Sub stele “de tară” albastru-i mai
Sunt mândru far, pe-un varf de stânca
Și-i ocrotesc pe cei ce rătăcesc in noapte
Atunci când viata li-i bântuită de furtuna,
Și la timonă visele-s deșarte.
Sunt multi acei ce i-am adus la
CP