Poezie
joaca de-a manechinele
1 min lectură·
Mediu
avem goluri în uși
și ne mirăm / de ce
cădem în somn prin podea sau de ce
cafeaua are gustul acid
pe care doar ploaia îl împrăștie prin difuzoarele lumii /
o văd pe mama în oglindă
de cealaltă parte a ușii / mamă cântă-mi noapte bună /
ea privește în continuare prin fereastra spartă
și se întreabă dacă șoseaua e uscată și mâncarea caldă / cina e gata
de când soarele a lăsat goluri /
orașul pierde oamenii
în blocuri surde / tata pleacă pe câte roți rămân după
orele de joacă / prin geamuri
prin vitrine manechinele zâmbesc fără farduri palide / albastrul
devine gol verdele se schimbă-n gri /
cerul șterge amintirile albe cu șoseaua murdară //
022.644
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cătălina Cangea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cătălina Cangea. “joaca de-a manechinele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/catalina-cangea/poezie/13954096/joaca-de-a-manechineleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CCsincer, nu stiu de ce ma legam atat de cafea in acea perioada (oricum nu consum niciodata asa ceva) probabil are legatura cu venirea toamnei/inceputul scolii/nevoia de a sta treaza/...
0
Remarc din nou parti foarte bune:
\"orașul pierde oamenii
în blocuri surde / tata pleacă pe câte roți rămân după
orele de joacă / prin geamuri
prin vitrine manechinele zâmbesc fără farduri palide / albastrul
devine gol verdele se schimbă-n gri /\"