poezia ascunsă

e aşa uşor să trăieşti poezia ca o găleată de apă rece scoasă din tine mai adânc din izvoare în gânduri te dai, te împarţi, în viaţa celorlalţi ca un genunchi plecat în rugăciune ce este omul, o poezie căzută din Chipul Tău iubirea crescută în jertfă şi dorul de moarte veşnica mea chemare când aripa de înger a încetat să zboare mă mângâie pe umăr şi ştiu de unde-i pacea, în poezia ascunsă în potire...