ciudatenii

Te uiti la mine păpușă bătrînă, cu zulufi blonzi ieșind din broboadă și zîmbetul pictat cu roșu pe fața albă. Zîmbești fals. Lîngă pian te așezi în genunchi și-mi spui într-o limba ciudată ceva important, iar eu gîfîi odată cu borboroseala ta și-mi zîmbești fals… te ridici ca o gheișă și te strecori în baie, închizi ușa. Din baie iese tata iar tu nu mai ești…cine e cine și ce-i asta?. *****