dimineața devreme

Minunea mea toropită-n uitare mor cu fiecare clipă, pântecele pribeag își uită chemarea. Marea deasupra cerului despoaie stelele, Le trage cămașa peste cap și le deoache. Câmpul își face de cap cu floarea soarelui Despletind blonde lanuri de grâu. Târziu noaptea ridică mantia și zorii privesc drept în ochi Violetele imortele.