Genele au căzut de prea multă ploaie.
Vechiul toiag a smuls un zâmbet orbului din mine
Adormi fără griji, am pus ceasul sa sune, iubite!
Ochii înmuguresc la oră fixă
să uite durerea
Cutremur...
s-au sfărâmat Sfintele Porți;
Păianjeni negri
au năpustit pe albii îngeri
Din puritatea lor
s-adapă înveninații demoni
Cu sânge,
ei sug din pieptul lor laptele nemuririi;
Se
Dumnezeu a inventat visul
pentru a nu se muri devreme
să uiți că îți arde în umeri o cruce
Cel Dintâi te adoarme
învârtind culoare în căușul pleoapei până
nașterea
lumea
tu
sfârșitul –
În numele tău
Am măturat munții de aur
și-am încondeiat trupul unei păduri
...cu poeme
În numele tău
Am decapitat o familie de garoafe
Am furat măselele scoicilor
și-am golit