Poezie
De când nu mai suntem frați
1 min lectură·
Mediu
Mâncăm biscuiți la fereastră
și firmiturile cad în noi
guri astupate cu rugăciune
caută mila în burți revărsate
la fiece închidere de pleoape
genele prăvălesc pietre
în coșărci de oase:
Dumnezeu își caută rănile-n palme -
oare spinii, crucea și cuiul
i-au fost năucire?
nedeschis testament?
nu s-a răstignit nimeni pentru iubire?
și plânge
sângele mut din oameni
a dezlegat frății
la sânul mumelor străine
în poarta spitalului
un orb
ieșit din vremea lui
adoarme -
a văzut lumină
Iisus
mai deschide o poartă
lasându-și talpa însemnată
să mângâie morții
***
mâncăm biscuiți la fereastră
firmituri și cuie
Fiul ne privește
din stradă
prin lumea flămândă
ne-am pus jaluzele
Un cerșetor hrănește un câine
002.411
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Iacob
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Iacob. “De când nu mai suntem frați.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-iacob/poezie/1839406/de-cand-nu-mai-suntem-fratiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
