Poezie
oglinzi retrovizoare
1 min lectură·
Mediu
dintr-un colț de perete
izvorăște moartea
nu știu ce fel de colț e
l-am găsit în toate casele-
ecou în sfera prin care
mă penumblu
ce mai rânjet!
am început să mă decolorez...
vorace, m-a înfășurat
în mantale negru-fluid
capilare de gheață
adună la picioarele mele
putori vâscoase
resorbite de ceasul
pe care pășesc
parcă...
nu mai am culoare
urmele resorbției
îmi seamănă
mi-a rămas lipită
de tălpi
și se lipea
de tot ce lăsam în urmă
de atunci
umbra care mă urmărește
e moartea
001689
0