Poezie
Suflete globalizate
1 min lectură·
Mediu
Suntem atât de exacți
în cuvinte obtuze
în gesturi mediane
în rațiuni paralele
entități multiplicate in sume urbane
subzistăm în cotidian algoritmic
ne integrăm factori într-o ecuație
cu imobile gri si imobili livizi
cu necunoscute cimentate sub pleoape
deschise abia sub triluri mecanice
stinse apoi la intersectie de x-uri si y-uri
un semafor sfidează fluorescent
un soare emaciat
sacrificat pe rug de smog
flăcări pale îl carbonizează în cenușiu strigoi
ce scuipă cu imprecații
săgeți petrificate înspre călăi
sub noi infrastructură fără clorofilă
duhuri verzi crude
profanate prin imunde cloace
un zgârie-nori vitros centrat
nucleu nou al generației de androizi
a smuls vechiile rădăcini
din Terra Mater
la miezul nopții
renegati fii si fiice
își târăsc pasii prin belți stacojii
orgii urbane
sub aortă divină hemoragică
catedrala din duh feruginos
cu cruce scheletică
înfiptă in Tatăl Cer
rămâne rece sub ploaie fierbinte
de lacrimi
cenușă
și giulgiu sfârtecat
prin eter apăsător
agonizează un ecou
sit tibi terra levis!
amin...amin...amin
îngână parcă sirena unei ambulanțe
ce condamnă neființe
la viață moartă
001051
0