Poezie
Pruna
1 min lectură·
Mediu
Eu am văzut o prună
Strălucind în soare,
Parcă-ar fi o zână
Ce se naște-n zare.
Atârnând de-o creangă
Îți legăni foarte lin,
Dulceața ta albastră
În pielea ta de crin.
Și-n mâinile-mi întinse
Eu aș vrea să-mi cazi,
Dezleagă-mi vise prinse
De printre brazi.
Dar îți zic adieu, tu prună,
Că mi-a șoptit un drac,
Tu vrei să fii singură
Tu, pe al tău copac…
028137
0
Trecând peste greșeli (î-ți, dar-ți, adieu, să fi), sunt consternată să citesc așa ceva: o prună-zână, cu piele de crin, având puteri miraculoase de a dezlega vise \"de printre brazi\", apoi Michiduță, care apare și el la spartul târgului... Uh!