Poezie

dimineți

1 min lectură·27 februarie 2007

Mediu

Þin momentul ascuns în

mirosul ierbii fragede și-n

culoarea zorilor de zi,

în care aș fi vrut să mă

trezesc cu tine;

în palmă viața să mi-o ții.

Iar sacrificiul soarelui

să ne unească gura,

să ne unească trupul,

să ne unească mâna,

căci tu femeie m-ai facinat

întruna;

chiar dacă nu întotdeauna,

te-am privit astfel.

Pielea rudă-ți e cu luna,

iar ochii-ți doar ceruri

albastre au oglindit.

Iartă-mi firea hazardată,

iartă-mi trupu-mi-nstrăinat,

iartă-mă,căci n-am știut

să te iubesc pe tine,

atunci când tot

al meu mi se părea,

iar acum tânjesc agale,

după pasul,gura,

mâna ta...

001.264

Campanu Anca. “dimineți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/campanu-anca/poezie/234126/dimineti

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.