Poezie
dimineți
1 min lectură·
Mediu
Þin momentul ascuns în
mirosul ierbii fragede și-n
culoarea zorilor de zi,
în care aș fi vrut să mă
trezesc cu tine;
în palmă viața să mi-o ții.
Iar sacrificiul soarelui
să ne unească gura,
să ne unească trupul,
să ne unească mâna,
căci tu femeie m-ai facinat
întruna;
chiar dacă nu întotdeauna,
te-am privit astfel.
Pielea rudă-ți e cu luna,
iar ochii-ți doar ceruri
albastre au oglindit.
Iartă-mi firea hazardată,
iartă-mi trupu-mi-nstrăinat,
iartă-mă,căci n-am știut
să te iubesc pe tine,
atunci când tot
al meu mi se părea,
iar acum tânjesc agale,
după pasul,gura,
mâna ta...
001251
0