rânduri pentru el

alunec iar pe străzile iernii în care te nășteai picătură stranie de fericire cascadelor mele aspre și reci mă preling tacticos în venele tale zi după zi viață după viață las urme de ruj pe ochiul fiecărei zile mă deșir și mă fac ghem orelor ariadnă să nu mă găsească să nu mă găsească timpul acela de care fug îmi spun când îmi așez eșarfa peste fața aceea nevăzută în fiecare dimineață când mă trezește ceasul pus de tine capăt somnului în care-am visat iar că nu mă iubeai și nici nu erai ancoră bine înfiptă crestelor ascuțite de dincolo de tăceri